Cum vor răspunde cetățenii în iulie la unele întrebări din Recensământ

Oficialul a spus că dacă persoana nu și-a schimbat domiciliul „în cazul acesta întrebarea nu este complicată”. În cazul în care cetățeanul nu știe cu exactitate unde a fost în noaptea între 7 și 8 aprilie „spune reieșind din ceea ce ține minte”, transmite Știri.md cu referire la newsmaker.md.

„Sunt o serie de alte întrebări care ne oferă posibilitate mai exact să determinăm reședința obișnuită chiar dacă la o întrebare răspunsul nu va fi întocmai corect”, a precizat Cara.

La recensământul populației, care se desfășoară în Republica Moldova în perioada 8 aprilie – 7 iulie, cetățenii sunt întrebați „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024?” inclusiv „Care a fost motivul absenței în această locuință?”.

În timpul unor declarații de presă din data de 12 aprilie, directorul general al Biroului Național de Statistică a fost întrebat „de unde ar putea ține minte persoana unde a fost în noaptea de 7 spre 8 aprilie dacă recenzorul ajunge la ea de exemplu în luna iulie.”

„Dacă persoana nu și-a schimbat domiciliul, în cazul acesta întrebarea nu este complicată. În cazul dacă nu știe cu exactitate, deci spune reieșind din ceea ce ține minte. Dar sunt și alte întrebări care vor ajuta să determinăm mai exact reședința persoanei. De exemplu sunt cazuri când persoanele domiciliază de obicei într-o localitate dar se deplasează la muncă fie la Chișinău, fie la Bălți, fie în alte localități și în cazul acesta chiar persoana poate să nu țină minte unde anume a fost. A fost acasă sau a fost la apartamentul pe care îl închiriază, sau la rude. (…) 

Lucrul acesta se va depista pe parcursul răspunsului la alte întrebări. Dacă persoana într-adevăr va spune că cea mai mare parte a locuit de exemplu la Leușeni dar are și o altă adresă la care locuiește temporar la Hâncești, unde activează, în cazul dat reședința obișnuită a persoanei va fi la Leușeni. Deci, sunt o serie de alte întrebări care ne oferă posibilitate mai exact să determinăm reședința obișnuită chiar dacă la o întrebare răspunsul nu va fi întocmai corect”, a precizat Cara.

***

Pe 8 aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până pe 7 iulie, circa 4.000 de recenzori urmează să ajungă din casă în casă pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei, precum vârstă, sex, etnie, nivelul educației, ocupația etc., dar și locuințe și condițiile de trai, precum dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire ș.a. Pentru prima data în istoria recensământului din Republica Moldova, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru a colecta datele.

În timpul recensământului, cetățenilor li se cere numărul lor de identificare (IDNP) și numărul de telefon. De ce este nevoie de acest lucru și cum ne sunt protejate datele?  Cetățenii care vor refuza să participe la recensământ riscă amenzi de până la 2500 de lei. Amenzile vor fi aplicate doar „în cazuri excepționale.”

Premierul Dorin Recean a declarat pe 10 aprilie că asupra întrebărilor de la recensământ „s-a lucrat foarte mult” și a chemat cetățenii să aibă o atitudine responsabilă. Precizările au fost făcute, a menționat Recean, în contextul declarațiilor unor politicieni „care s-au făcut experți în recensământ” și care „se dau cu părerea în ceea ce privește întrebările” chestionarului. Cum și cine a alcătuit întrebările de la recensământ? 

Până în seara zilei de 11 aprilie au fost recenzate circa 65.000 de locuințe, iar în total 127.000 de persoane au completat chestionarul. Au fost și persoane care au refuzat să participe la recensământ, însă numărul lor nu este mare. Recenzorii au înregistrat și primele „provocări”, inclusiv la mânuirea dispozitivelor. Unii din ei au ajuns să-și abandoneze activitatea și au fost înlocuiți.

Recensământul este finanțat din bugetul de stat, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA care oferă BNS suport tehnic și financiar. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de EUR, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75.000 euro din partea UNFPA. Acesta este cel de-al 3-lea recensământ de la declararea independenței Republicii Moldova.