Potrivit companiei, cetățenii moldoveni care solicită servicii consulare sunt nevoiți să aștepte executarea acestora mult peste termenele rezonabile, transmite Știri.md.

„Cetățenii moldoveni care au intenția de a redobândi Cetățenia Română și/sau de a beneficia de serviciile Consulare și au domiciliul în Republica Moldova, în nume colectiv, adresează solicitările expuse în act, tuturor autorităților Române competente în soluționarea situației nerespectării termenele rezonabile în realizarea de către subiecții vizați, a drepturilor acordate lor prin lege.

În fapt, începând cu data de 16 martie 2020 a fost declarată stare de urgență la nivel național atât în Republica Moldova, cât și în România. Drept efect, activitatea Oficiilor Consulare ale României în Republica Moldova a fost sistată în perioada 16 martie - 27 iulie 2020. Din data de 27 iulie 2020, treptat s-a reluat activitatea Consulatelor, însă în regim limitat. Faptul sistării activității Consulatelor pe teritoriul Republicii Moldova nu a împiedicat Autoritatea Națională pentru Cetățenie de a continua în perioada pandemiei aprobarea cererile de redobândire a cetățeniei române, cererile fiind în mare parte depuse de cetățenii Republicii Moldova.

Zilnic sute de persoane au devenit cetățeni români pe „hârtie”. În perioada menționată, au fost emise în total 410 ordine ANC privind acordarea cetățeniei române unui număr de 70.712 persoane.

Din tot acest flux de cetățeni, majoritatea absolută își are domiciliul în Republica Moldova. Iar depunerea jurământului de credință de către acești cetățeni, conform principiului teritorialității și încadrarea în termenul legal stabilit (6 luni), a devenit imposibilă.

Ori, chiar și până la apariția pandemiei, cetățeanul reușea în aceste 6 luni, doar să depună cererea de programare, pentru a se considera în drept și a proba respectarea condițiilor stabilite. Iar depunerea propriu-zisă a jurământului de credință era efectuată în termen nu mai mic de 8 luni de la comunicarea Ordinului Președintelui ANC.

În perioada de inactivitate a oficiilor Consulare, situația devenise mai gravă, termenul majorându-se considerabil până la mai mult de un an, mai concret până la un an și aproximativ trei luni.

Între timp, activitatea Consulatelor României în Republica Moldova cu sediul Bălți și Cahul, în cadrul cărora este posibilă depunerea jurământului de credință, a fost reluată.

Ba mai mult, la începutul lunii septembrie 2021, a apărut posibilitatea de a depune jurământul de credință la sediul ANC București, ceea ce presupune că situația ar trebui să se amelioreze, dar și aici, iarăși, sunt probleme.

Ori sediul Bălți prevede o procedură care dublează timpul de examinare și depunere a jurământului, ea fiind constituită din 2 etape, deși ar putea liber să fie executată analogic oficiului Consulare cu sediul în Chișinău.

Totuși, situația în cauză devine alarmantă fiindcă la numărul de ordine emise zilnic sunt organizate foarte puține proceduri de depunere a jurământului de credință față de statul român. Numărul de persoane aflate în așteptare este în creștere cu fiecare zi, iar termenul de redobândire a cetățeniei Române, la fel, se mărește proporțional.

La momentul de față, sunt persoane care au efectuat o programare la depunerea jurământului de credință (htttps://www.econsulat.ro), fiind în așteptare mai mult de un an de la obținerea ordinului de aprobare a cetățeniei. Sistemul de programare online de pe pagina oficială econsulat.ro nu acordă o dată de programare, iar butonul „Programează-te” pare a fi devenit „un mit demult uitat”.

Autoritățile Române au modificat legislația doar în privința termenului de 6 luni, acordat pentru efectuarea unei programări la depunere a jurământului de credință, acesta fiind suspendat pe perioada stării de urgență. Alte acțiuni nu au fost întreprinse și nu se prevăd.

În rezultat, întreg procesul de redobândire a cetățeniei române a crescut la moment la peste 4 ani, fiind format din 3 ani de așteptare a aprobării cererii de redobândire a cetățeniei române de către ANC, un an de așteptare pentru a depune jurământul și aproximativ 6 luni pentru a obține alte acte (certificat de naștere/căsătorie, carte de identitate sau pașaport). În situația creată, dacă indiferența și inacțiunea autorităților Române vor continua, acest termen foarte rapid va crește la 5-6, dar poate și mai mulți ani de așteptare. Această perioadă este una exagerat de mare.

Totodată, urmează a fi expus și faptul că celelalte servicii oferite de Consulate pentru cetățeni sunt anevoios și problematic prestate.

Ori elementar „Cererea pentru Pașaport simplu electronic pentru cetățeni români majori cu domiciliul în străinătate (valabil 10 ani)”, în funcție de Consulat, urmează a fi aprobată și acordată o dată de programare în perioadă de la 4 până la 9 luni, cetățenii fiind nevoiți de a apela la alte modalități de perfectare a pașaportului.

Mai mult decât atât, sunt servicii precum „Înregistrarea nașterii” la oficiul Consular cu sediul în Chișinău, când un copil, de fapt, poate să rămână fără acte de stare civilă, pe motivul adresării părinților în mod corespunzător la serviciul Consular, în termen de 30 de zile, dar sunt refuzați deoarece au efectuat programarea în ultima zi, iar însăși data prezentării la Consulat urma a fi oferită tot în acele 30 de zile. Între timp, la sediul Bălți este posibilă prezentarea fizică a tutorilor și nou-născutului cu setul de acte solicitate, fără o oarecare programare prealabilă.

Cazurile expuse sunt atât de obișnuite, dar din start ne oferă trei soluții majore excepționale pentru a relua activitatea normală a serviciilor consulare:

Deschiderea încă a unui Post Consular pe teritoriul Republicii Moldova, și anume în mun. Chișinău. Cu referire la cele menționate mai sus, în data de 18 iunie 2021, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat un decret privind înființarea Consulatului General al României la Chișinău.
Implementarea regimului mixt de programări la serviciile consulare în regim online, cât și în regim live (rând viu).
Organizarea cetățenilor beneficiari de servicii consulare uniform, cu prezentarea unui număr de persoane prestabilit la diferența de 2 ore pentru a evita aglomerația și a putea presta serviciile în siguranță.

Cu certitudine sunt o mulțime de soluții exceptate de la propunerile și solicitările pe care le înaintăm. Însă, importanță majoră are anume aplicarea în practică a unor măsuri excepționale drastice, deoarece așa nu mai poate continua.

Tergiversarea întâlnită atât în obținerea cetățeniei și depunerea jurământului de credință, cât și în celelalte servicii consulare legate de actele de stare civilă și cele de călătorie, cu adevărat reprezintă o limitare a drepturilor cetățenilor/viitorilor cetățeni ai României, acest lucru cu certitudine fiind unul ilegal.

În drept, poziția noastră are drept temei juridic prevederile Constituției Române, art. 4, 5, 6, 7, 17, 25, cât și ale Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Solicităm aprobarea mai multor din următoarele soluții:

1. Implementarea regimului mixt de programări la serviciile consulare.

2. Reluarea activității de recrutare a personalului MAE suspendat prin Hotărârea judecătorească nr. 371/33/2021 din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Cluj.

3. Majorarea numărului personalului oficiului consular competente, pentru a prelucra atât cererile de programare, cât și a deservi cetățenii fizic.

4. Deschiderea cât mai rapid posibil a noului sediu Consular General al României în mun. Chișinău.

5. Organizarea procedurii solemne de depunere a jurământului de credință, în spații deschise (afară), cu respectarea distanței sociale de 1,5 m. Drept spații deschise pot fi utilizate curțile Consulatelor.

6. În scopul organizării procedurilor de depunere a jurământului de credință pot fi duse tratative cu autoritățile R. Moldova pentru a fi acordate în folosință spații deschise (cum ar fi stadioane, curțile școlilor) sau închise (săli de sport, scenele sau holurile teatrelor sau altor instituții de cultură), cu o capacitate mare, pentru a fi organizată procedura solemnă la un număr concomitent de peste 50 de persoane.

7. Organizarea cetățenilor beneficiari de servicii consulare uniform, cu prezentarea unui număr de persoane prestabilit la diferența de 2 ore.

8. Asemeni modificării introduse cu privire la depunerea jurământului de credință în cadrul sediului ANC din București a cetățenilor Republicii Moldova, acordarea dreptului cetățenilor din R. Moldova de a depune jurământul de credință în sediile ANC din Galați, Iași și Suceava”, se arată în textul petiției.

Pentru a reveni la procesarea normală și în termene rezonabile a serviciilor consulare, autorii petiției roagă toți cetățenii care au beneficiat de servicii consulare, vor beneficia sau deja sunt implicați în acest proces, să o semneze.

Știri.md amintește că, la mijlocul lunii august, Ambasada României în R. Moldova a anunțat că, pe toate documentele emise de autoritățile din Moldova, depuse în cadrul procedurilor administrative de acordare/redobândire/dobândire a cetățeniei române, este necesar să fie aplicată apostila prevăzută de Convenția de la Haga, din 1961, cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Iulian Rusu, i-a îndemnat pe cetăţenii moldoveni să depună cererile de apostilare a documentelor necesare depunerii la instituţiile româneşti în format electronic.

Ministerul Justiției anunță că, începând cu data de 8 decembrie 2021, depunerea actelor spre apostilare va avea loc în baza unei programări prealabile prin poștă electronică.