Declaraţia de Independenţă a fost produsul schimbărilor geopolitice profunde şi de amploare care s-au produs în lume la sfârşitul anilor ’90 ai secolului al XX-lea. Implozia URSS şi destrămarea lagărului socialist au creat condiţii propice pentru libera autodeterminare a popoarelor, transmite Știri.md.

Mişcarea de eliberare naţională din Basarabia anilor 1988-1991 a adus la putere forţele reformatoare care au constituit la prima etapă majoritatea în primul Parlament ales în mod democrat (1990-1994). Au urmat adoptarea Tricolorului în calitate de Drapel de Stat, condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, Declaraţia de Suveranitate (23 iunie 1990), culminate de Declaraţia de Independenţă.

În august 1991, după eşecul puciului forţelor conservatoare, Parlamentul s-a întrunit la 27 august pentru a hotărî destinele Moldovei. În acea zi, votarea a fost precedată de cea mai amplă Mare Adunare Naţională unde toţi cetăţenii s-au expus pro-independenţă. Imediat, cu majoritatea absolută de 278 de voturi, Declaraţia de Independenţă a fost votată. În scurt timp, Republica Moldova este recunoscută de aproape toate statele lumii, iar la 2 martie 1992 devine membru ONU cu drepturi depline.

În timpul revoltelor anticomuniste din 7 aprilie 2009, pe parcursul devastării edificiului Parlamentului, Declaraţia de Independenţă în original cu semnăturile deputaţilor a fost distrusă prin ardere. În 2010, într-o şedinţă festivă comună Parlamentul în funcţiune împreună cu deputaţii primului Legislativ au restabilit Declaraţia de Independenţă. Trei originale sunt păstrate în condiţii de securitate maximă în Parlament şi în Banca Naţională.

Astăzi în Capitală vor avea loc mai multe concerte dedicate acestei zile.