2 sep, 2021 15:28
11
6 292

Chicu: Stoianoglo, presat să renunțe la investigarea fraudei bancare

2 sep, 2021 15:28
11
6 292

Fostul premier Ion Chicu susține că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, ar fi fost presat să renunțe la investigarea unui episod din dosarul „furtul miliardului”, iar presiunile ar fi venit inclusiv din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova.

Chicu: Stoianoglo, presat să renunțe la investigarea fraudei bancareFoto: știri.md

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Politica de la TV8, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

Ion Chicu este de părere că modificarea Legii procuraturii este o încălcare a Legii Supreme a țării: „Dacă este vorba de ingerință a puterii legislative și executive în cea juridică asta deja e încălcarea Constituției, acolo este scris foarte clar. Mie nu îmi place procurorul general, eu am venit și îl scot. Stați un pic, citiți întâi Constituția, stă în cărți mari la fiecare în birou”.

Potrivit fostului premier, „sunt foarte mari dubii care-i raționamentul de bază al acestei dorințe aprige de a schimba acest procuror general”: „Înțeleg că i se impută că nu este eficient în anchetarea furtului miliardului.

Înțeleg de ce, pentru că domnul Stoianoglo, găsind o gospodărie practic distrusă în 2019, a avansat pe această filieră, de exemplu a găsit 2,2 miliarde de lei furate de la stat, de la Banca de Economii deja după ce era decizia de alocare a acelor garanții.

Apropo, sunt singurii bani care practic au rămas în țară, restul au plecat peste hotare. Dumnealui i-a găsit, a dus ancheta până la capăt, a dus dosarul în sistemul justiției, în instanță”.

Chicu susține că ar fi fost exercitate presiuni asupra procurorului general, la nivel înalt, însă nu a vrut să dea nume: „Eu știu foarte bine câte presiuni a avut domnul Stoianoglo ca să renunțe la această investigație. Diferite presiuni, inclusiv din partea partenerilor.

De aceea eu nu exclud faptul că această insistență cu care domnului Stoianoglo i se impută exact ceea ce de fapt a făcut nu este chiar argumentat”.

„Partidul de guvernământ trebuie să acționeze strict în condițiile Constituției. Dacă nu le place Constituția, atunci trebuie să o modifice, să scrie expres: puterea juridică se subordonează puterii legislative sau Maiei Sandu. Atunci ei au acoperire”, a conchis Ion Chicu.

Proiectul de modificare a Legii Procuraturii a fost aprobat în lectura a doua cu 56 de voturi ale deputaților PAS.

Potrivit modificărilor, activitatea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, va fi evaluată de o comisie specială, iar dacă va obține calificativul „nesatisfăcător”, acesta va fi demis.

Modificările au fost dur criticate de mai mulți juriști, dar și de organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, care au cerut partidului de guvernare să respecte principiul transparenței decizionale și să nu adopte în grabă legi controversate, ce ar putea politiza instituțiile de drept.

Proiectul de lege a fost elaborat după un șir de declarații publice făcute de exponenți PAS, prin care i se cerea actualului procuror general, Alexandr Stoianoglo, să plece din funcție, întrucât nu ar înregistra progrese pe dosarele de rezonanță.

La rândul său, Stoianoglo a declarat că nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat procuror general în urma unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

La 19 august, Procuratura Generală a anunțat că va veni cu propuneri pentru schimbarea legislației astfel ca nu doar beneficiarii și organizatorii furtului miliardului, dar și membrii Guvernului, din perioada 2014-2015, să fie atrași la răspundere. Alexandr Stoianoglo a precizat că, până acum, instituția nu a analizat deciziile adoptate de fosta guvernare.

Totodată, întrebat despre persoanele care ar fi pasibile de răspundere, procurorul general a spus că „toți membrii Guvernului”, fără a da vreun nume.

Baza furtului miliardului a fost pusă pe 25 septembrie 2014, prin hotărârea Guvernului Leancă, cea care a făcut posibil ca Banca Naţională să acorde credite băncilor comerciale sub garanţia restituirii acestor împrumuturi de către stat.

După aceasta, pe 7 noiembrie 2014, a fost aprobată o hotărâre secretă, nr. 938 din 13 noiembrie 2014, prin care Guvernul Leancă a aprobat prima tranşă în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru cele trei bănci problematice – BEM, Unibank, Banca Socială.

Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.

În cadrul unei conferințe susținute pe 18 mai 2020, Procurorul General a declarat că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți în urma furtului miliardului, prin intermediul grupului Șor, iar în privința sa urmează a fi înaintate încă trei capete de acuzare și solicitată extrădarea imediată din SUA, pentru a fi tras la răspundere în Moldova.

La 22 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Vlad Plahotniuc, în lipsa acestuia, la solicitarea procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Calcularea termenului se va face începând cu momentul reținerii fostului lider al PD.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Politica de la TV8, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

Ion Chicu este de părere că modificarea Legii procuraturii este o încălcare a Legii Supreme a țării: „Dacă este vorba de ingerință a puterii legislative și executive în cea juridică asta deja e încălcarea Constituției, acolo este scris foarte clar. Mie nu îmi place procurorul general, eu am venit și îl scot. Stați un pic, citiți întâi Constituția, stă în cărți mari la fiecare în birou”.

Potrivit fostului premier, „sunt foarte mari dubii care-i raționamentul de bază al acestei dorințe aprige de a schimba acest procuror general”: „Înțeleg că i se impută că nu este eficient în anchetarea furtului miliardului.

Înțeleg de ce, pentru că domnul Stoianoglo, găsind o gospodărie practic distrusă în 2019, a avansat pe această filieră, de exemplu a găsit 2,2 miliarde de lei furate de la stat, de la Banca de Economii deja după ce era decizia de alocare a acelor garanții.

Apropo, sunt singurii bani care practic au rămas în țară, restul au plecat peste hotare. Dumnealui i-a găsit, a dus ancheta până la capăt, a dus dosarul în sistemul justiției, în instanță”.

Chicu susține că ar fi fost exercitate presiuni asupra procurorului general, la nivel înalt, însă nu a vrut să dea nume: „Eu știu foarte bine câte presiuni a avut domnul Stoianoglo ca să renunțe la această investigație. Diferite presiuni, inclusiv din partea partenerilor.

De aceea eu nu exclud faptul că această insistență cu care domnului Stoianoglo i se impută exact ceea ce de fapt a făcut nu este chiar argumentat”.

„Partidul de guvernământ trebuie să acționeze strict în condițiile Constituției. Dacă nu le place Constituția, atunci trebuie să o modifice, să scrie expres: puterea juridică se subordonează puterii legislative sau Maiei Sandu. Atunci ei au acoperire”, a conchis Ion Chicu.

Proiectul de modificare a Legii Procuraturii a fost aprobat în lectura a doua cu 56 de voturi ale deputaților PAS.

Potrivit modificărilor, activitatea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, va fi evaluată de o comisie specială, iar dacă va obține calificativul „nesatisfăcător”, acesta va fi demis.

Modificările au fost dur criticate de mai mulți juriști, dar și de organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, care au cerut partidului de guvernare să respecte principiul transparenței decizionale și să nu adopte în grabă legi controversate, ce ar putea politiza instituțiile de drept.

Proiectul de lege a fost elaborat după un șir de declarații publice făcute de exponenți PAS, prin care i se cerea actualului procuror general, Alexandr Stoianoglo, să plece din funcție, întrucât nu ar înregistra progrese pe dosarele de rezonanță.

La rândul său, Stoianoglo a declarat că nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat procuror general în urma unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

La 19 august, Procuratura Generală a anunțat că va veni cu propuneri pentru schimbarea legislației astfel ca nu doar beneficiarii și organizatorii furtului miliardului, dar și membrii Guvernului, din perioada 2014-2015, să fie atrași la răspundere. Alexandr Stoianoglo a precizat că, până acum, instituția nu a analizat deciziile adoptate de fosta guvernare.

Totodată, întrebat despre persoanele care ar fi pasibile de răspundere, procurorul general a spus că „toți membrii Guvernului”, fără a da vreun nume.

Baza furtului miliardului a fost pusă pe 25 septembrie 2014, prin hotărârea Guvernului Leancă, cea care a făcut posibil ca Banca Naţională să acorde credite băncilor comerciale sub garanţia restituirii acestor împrumuturi de către stat.

După aceasta, pe 7 noiembrie 2014, a fost aprobată o hotărâre secretă, nr. 938 din 13 noiembrie 2014, prin care Guvernul Leancă a aprobat prima tranşă în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru cele trei bănci problematice – BEM, Unibank, Banca Socială.

Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.

În cadrul unei conferințe susținute pe 18 mai 2020, Procurorul General a declarat că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți în urma furtului miliardului, prin intermediul grupului Șor, iar în privința sa urmează a fi înaintate încă trei capete de acuzare și solicitată extrădarea imediată din SUA, pentru a fi tras la răspundere în Moldova.

La 22 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Vlad Plahotniuc, în lipsa acestuia, la solicitarea procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Calcularea termenului se va face începând cu momentul reținerii fostului lider al PD.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

4 ianuarie, 15:54
5
708

Procuratura Anticorupție: Plahotniuc este acuzat de un alt episod în dosarul fraudei bancare

4 ianuarie, 15:54
5
708

O nouă învinuire în privința lui Vladimir Plahotniuc. Marți, 4 ianuarie 2022, Procuratura Anticorupție anunță că Vladimir Plahotniuc este pus sub învinuire într-un nou episod legat de dosarul „Frauda Bancară”.

Procuratura Anticorupție: Plahotniuc este acuzat de un alt episod în dosarul fraudei bancareFoto: știri.md

Vladimir Plahotniuc este acuzat de un nou episod legat de „Frauda Bancară”, fiindu-i incriminate trei capete de acuzare, după cum urmează: crearea și conducerea unei organizații criminale (art. 284 din Codul penal), escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari (art. 190 alin. (5) din Codul penal) și spălarea banilor săvârşită de o organizaţie criminală, în proporţii deosebit de mari (art. 243 alin. (3) din Codul penal), transmite Știri.md.

Noul episod incriminat lui Vladimir Plahotniuc are ca referință perioada 24.11.2014 - 29.06.2015, atunci când numitul, acționând în calitate de conducător al organizației criminale, fiind beneficiar efectiv și gestionar prin persoane interpuse al mai multor companii nerezidente, a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor, prin persoane interpuse, mijloace financiare în sumă de 21.000.000 de dolari, care aveau ca origine credite bancare obținute fraudulos de la BC „Banca de Economii” SA.

Prin urmare, în cadrul urmăririi penale, procurorii au constatat că, Vladimir Plahotniuc, din mijloace financiare obţinute conform schemei infracţionale indicate supra, a achiziționat un avion, pe care l-a utilizat în interese personale și în interesele organizației criminale, pe care ulterior l-a înstrăinat unor persoane terțe.

Amintim că, anterior, în cadrul aceleiaşi cauze penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare, incriminându-i-se comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale (art. 284 din Codul penal), escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari (art. 190 alin. (5) din Codul penal) și spălarea banilor săvârşită de o organizaţie criminală, în proporţii deosebit de mari (art. 243 alin. (3) din Codul penal).

Totodată, măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicată în privința lui Plahotniuc Vladimir în prezenta cauză rămâne neschimbată.

În continuare, de către grupul de urmărire penală este efectuat spectrul necesar de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații orientate în vederea cercetării complete și obiective a circumstanțelor cauzei, stabilirea adevărului, identificarea și tragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în comiterea infracțiunii.

Vladimir Plahotniuc este acuzat de un nou episod legat de „Frauda Bancară”, fiindu-i incriminate trei capete de acuzare, după cum urmează: crearea și conducerea unei organizații criminale (art. 284 din Codul penal), escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari (art. 190 alin. (5) din Codul penal) și spălarea banilor săvârşită de o organizaţie criminală, în proporţii deosebit de mari (art. 243 alin. (3) din Codul penal), transmite Știri.md.

Noul episod incriminat lui Vladimir Plahotniuc are ca referință perioada 24.11.2014 - 29.06.2015, atunci când numitul, acționând în calitate de conducător al organizației criminale, fiind beneficiar efectiv și gestionar prin persoane interpuse al mai multor companii nerezidente, a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor, prin persoane interpuse, mijloace financiare în sumă de 21.000.000 de dolari, care aveau ca origine credite bancare obținute fraudulos de la BC „Banca de Economii” SA.

Prin urmare, în cadrul urmăririi penale, procurorii au constatat că, Vladimir Plahotniuc, din mijloace financiare obţinute conform schemei infracţionale indicate supra, a achiziționat un avion, pe care l-a utilizat în interese personale și în interesele organizației criminale, pe care ulterior l-a înstrăinat unor persoane terțe.

Amintim că, anterior, în cadrul aceleiaşi cauze penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare, incriminându-i-se comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale (art. 284 din Codul penal), escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari (art. 190 alin. (5) din Codul penal) și spălarea banilor săvârşită de o organizaţie criminală, în proporţii deosebit de mari (art. 243 alin. (3) din Codul penal).

Totodată, măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicată în privința lui Plahotniuc Vladimir în prezenta cauză rămâne neschimbată.

În continuare, de către grupul de urmărire penală este efectuat spectrul necesar de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații orientate în vederea cercetării complete și obiective a circumstanțelor cauzei, stabilirea adevărului, identificarea și tragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în comiterea infracțiunii.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...