Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Politica de la TV8, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

Ion Chicu este de părere că modificarea Legii procuraturii este o încălcare a Legii Supreme a țării: „Dacă este vorba de ingerință a puterii legislative și executive în cea juridică asta deja e încălcarea Constituției, acolo este scris foarte clar. Mie nu îmi place procurorul general, eu am venit și îl scot. Stați un pic, citiți întâi Constituția, stă în cărți mari la fiecare în birou”.

Potrivit fostului premier, „sunt foarte mari dubii care-i raționamentul de bază al acestei dorințe aprige de a schimba acest procuror general”: „Înțeleg că i se impută că nu este eficient în anchetarea furtului miliardului.

Înțeleg de ce, pentru că domnul Stoianoglo, găsind o gospodărie practic distrusă în 2019, a avansat pe această filieră, de exemplu a găsit 2,2 miliarde de lei furate de la stat, de la Banca de Economii deja după ce era decizia de alocare a acelor garanții.

Apropo, sunt singurii bani care practic au rămas în țară, restul au plecat peste hotare. Dumnealui i-a găsit, a dus ancheta până la capăt, a dus dosarul în sistemul justiției, în instanță”.

Chicu susține că ar fi fost exercitate presiuni asupra procurorului general, la nivel înalt, însă nu a vrut să dea nume: „Eu știu foarte bine câte presiuni a avut domnul Stoianoglo ca să renunțe la această investigație. Diferite presiuni, inclusiv din partea partenerilor.

De aceea eu nu exclud faptul că această insistență cu care domnului Stoianoglo i se impută exact ceea ce de fapt a făcut nu este chiar argumentat”.

„Partidul de guvernământ trebuie să acționeze strict în condițiile Constituției. Dacă nu le place Constituția, atunci trebuie să o modifice, să scrie expres: puterea juridică se subordonează puterii legislative sau Maiei Sandu. Atunci ei au acoperire”, a conchis Ion Chicu.

Proiectul de modificare a Legii Procuraturii a fost aprobat în lectura a doua cu 56 de voturi ale deputaților PAS.

Potrivit modificărilor, activitatea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, va fi evaluată de o comisie specială, iar dacă va obține calificativul „nesatisfăcător”, acesta va fi demis.

Modificările au fost dur criticate de mai mulți juriști, dar și de organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, care au cerut partidului de guvernare să respecte principiul transparenței decizionale și să nu adopte în grabă legi controversate, ce ar putea politiza instituțiile de drept.

Proiectul de lege a fost elaborat după un șir de declarații publice făcute de exponenți PAS, prin care i se cerea actualului procuror general, Alexandr Stoianoglo, să plece din funcție, întrucât nu ar înregistra progrese pe dosarele de rezonanță.

La rândul său, Stoianoglo a declarat că nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat procuror general în urma unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

La 19 august, Procuratura Generală a anunțat că va veni cu propuneri pentru schimbarea legislației astfel ca nu doar beneficiarii și organizatorii furtului miliardului, dar și membrii Guvernului, din perioada 2014-2015, să fie atrași la răspundere. Alexandr Stoianoglo a precizat că, până acum, instituția nu a analizat deciziile adoptate de fosta guvernare.

Totodată, întrebat despre persoanele care ar fi pasibile de răspundere, procurorul general a spus că „toți membrii Guvernului”, fără a da vreun nume.

Baza furtului miliardului a fost pusă pe 25 septembrie 2014, prin hotărârea Guvernului Leancă, cea care a făcut posibil ca Banca Naţională să acorde credite băncilor comerciale sub garanţia restituirii acestor împrumuturi de către stat.

După aceasta, pe 7 noiembrie 2014, a fost aprobată o hotărâre secretă, nr. 938 din 13 noiembrie 2014, prin care Guvernul Leancă a aprobat prima tranşă în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru cele trei bănci problematice – BEM, Unibank, Banca Socială.

Furtul miliardului în 2014 s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, ai Băncii Naționale, din cadrul ministerelor, până la nivel de Guvern și Legislativ, iar pregătirile au început încă în 2009.

În cadrul unei conferințe susținute pe 18 mai 2020, Procurorul General a declarat că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți în urma furtului miliardului, prin intermediul grupului Șor, iar în privința sa urmează a fi înaintate încă trei capete de acuzare și solicitată extrădarea imediată din SUA, pentru a fi tras la răspundere în Moldova.

La 22 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis un mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Vlad Plahotniuc, în lipsa acestuia, la solicitarea procurorului din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Calcularea termenului se va face începând cu momentul reținerii fostului lider al PD.