Ce urmează după desemnarea candidatului la funcția de procuror general

Decizia a fost luată după proba interviului la care au fost supuși toți patru candidați, transmite Știri.md cu referire la Agora.md.

Alexandr Stoianoglo este jurist, politician, a deținut funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele Partidului Democrat și a fost vicepreședinte al Legislativului în perioada 2009-2010.

Conform procedurii, președintele Igor Dodon poate să accepte sau nu candidatura aleasă de CSP. 

În cazul în care șeful statului va respinge persoana aleasă de CSP, instituția poate propune repetat același candidat sau poate propune președintelui un alt pretendent la funcția de procuror general. 

A doua oară, președintele este obligat să semneze decretul de numire în funcție.

Amintim că acest concurs a stat la baza „divorțului” dintre ACUM și PSRM. Inițial, ex-ministra Justiției, Olesea Stamate, a anunțat că rezultatele etapei de preselecție vor fi anulate, fiindcă unul dintre membrii comisiei ar fi votat disproporționat. La scurt timp, socialiștii au cerut public demisia ministrei.

Ulteiror, socialiștii au înaintat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Maia Sandu. Aceștia acuză Guvernul că a încălcat Constituția atunci când și-a asumat răspunderea pentru proiectul privind mecanismul de desemnare a candidaților la funcția de procuror general.

Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă este nevoie de votul majorităţii deputaţilor aleşi, adică cel puțin 51 de voturi.

În cadrul unui briefing, Maia Sandu a venit cu o propunere către socialiști de a-și retrage moțiunea de cenzură, iar premierul în schimb își asumă public angajamentul că după ce acest lucru se întâmplă va cere avizul Comisiei de la Veneția privind legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. 

Socialiștii au respins propunerea, insistând pe retragerea asumării răspunderii. 

Guvernul sau prim-ministrul poate fi destituit printr-un mecanism numit moțiune de cenzură, cunoscut și ca vot de neîncredere, o procedură ce își are originea din politica britanică.

De la proclamarea independenței R. Moldova și pe parcursul celor 20 de Guverne, istoria politică a statului nostru a cunoscut trei Executive ce au căzut prin moțiune de cenzură. Mai exact, vorbim despre Guvernul Sturza, cel de-al doilea Guvern Filat și Guvernul Streleț.