Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Stanford din California, din cauza încălzirii globale discrepanţa dintre cele mai sărace şi cele mai bogate ţări este cu aproximativ 25% mai mare, transmite Știri.md cu referire la Descoperă.ro.

Ţările africane în latitudinile tropicale au fost cel mai grav afectate, PIB-ul pe cap de locuitor din Mauritania şi Niger fiind cu peste 40% mai mic, din cauza creşterii a încălzirii globale.

India, despre care Fondul Monetar Internaţional (FMI) spune că va deveni cea de-a cincea economie mondială în acest an, a avut un PIB pe cap de locuitor cu 31% mai mic în 2010, din cauza încălzirii globale. iar PIB-ul Braziliei, a 9-a economie mondială, cu 25%.

Pe de altă parte, potrivit studiului publicat în Proceedings of the Journal of the National Academy of Sciences, încălzirea globală a contribuit la PIB-ul pe cap de locuitor al câtorva state bogate, printre care se numără şi unii dintre cei mai mari generatori de gaze cu efect de seră din lume.

Co-autorul profesorul Marshall Burke, de la Departamentul de Ştiinţe Earth System Science de la Universitatea Stanford, a petrecut mai mulţi ani analizând legătura dintre temperatură şi fluctuaţiile economice în 165 de ţări, între anii 1961 şi 2010.

Studiul a utilizat mai mult de 20 de modele climatice pentru a determina cât de mult au afectat schimbările climatice temperatura ţărilor, iar apoi a calculat 20.000 de versiuni ale ritmului anual de creştere, dacă nu ar fi existat fluctuaţii în temperatură.

Profesorul Burke a demonstrat că încălzirea globală a accelerat în ţările răcoroase, pe parcusul anilor mai călduroşi, în timp ce în ţările calde a încetinit.

„Datele istorice arată că, în mod clar, culturile sunt mai productive, oamenii sunt mai sănătoşi şi suntem mai productivi la locul de muncă când temperaturile nu sunt nici prea calde, nici prea reci", a spus el.

Cercetătorii spun că, deşi există o anumită incertitudine în ceea ce priveşte beneficiile pe care ţările mai reci şi mai bogate le au, impactul asupra ţărilor mai calde de-a lungul istoriei a fost neechivoc. Dacă cercetătorii ar fi luat în considerare fenomenul de încălzire globală încă de la începutul Revoluţiei Industriale, efectele observate ar fi fost mult mai mari.

„Rezultatele acestui studiu sunt în concordanţă cu ceea ce a fost cunoscut de ani de zile, că schimbările climatice acţionează ca un multiplicator de ameninţări, profită de vulnerabilităţile existente şi le înrăutăţeşte", spune Happy Khambule, consilier politic la Greenpeace Africa.

„Acest lucru înseamnă că cei mai săraci şi cei mai vulnerabili sunt cei mai afectaţi de schimbările climetice, iar ţările în curs de dezvoltare trebuie să facă faţă impactului din ce în ce mai puternic al climei, în detrimentul propriei dezvoltări".

Khambule a spus că impactul asupra Mozambicului este clar după pagubele produse de ciclonul Kenneth, care a provocat mai mult de 40 de decese pe 25 aprilie. În martie, mai mult de 900 de persoane au decedat în Mozambic, Malawi şi Zimbabwe din cauza ciclonului Idai. Dar chiar şi Africa de Sud, care beneficiază de o infrastructură mai sofisticată, s-a confruntat cu evenimente meteorologice extreme precum criza de apă Ziua Zero din 2018 şi inundaţiile recente din Kwa-Zulu Natal.

Potrivit studiului, între 1961 şi 2010 toate cele 18 ţări ale căror emisii istorice totale sunt mai mici de 10 tone de CO2 pe cap de locuitor au suferit un impact negativ din cauza încălzirii globale, cu o reducere a PIB-ului pe cap de locuitor de 27%.

În schimb, 14 din cele 19 ţări ale căror emisii cumulate depăşesc 300 de tone de CO2 pe cap de locuitor, au beneficiat de încălzirea globală, cu o contribuţie medie la PIB pe cap de locuitor de 13%.

Solomon Hsiang, profesor de politică publică la UC Berkeley, afirmă că, deşi impactul încălzirii globale asupra ţărilor mai sărace şi mai calde este unul cert, impactul negativ se resimte şi în ţările mai bogate . De asemenea, este mai puţin clar modul în care ţările din latitudinile mijlocii, inclusiv în SUA, China şi Japonia au fost afectate de creşterea încălzirii globale.

„Pe termen lung, schimbările climatice nu sunt de folos nimănui", a precizat Khambule. „Dacă vom continua, ne vom confrunta cu schimbări climatice majore. Este esenţial ca cei mai mari emiţători din lume să-şi reducă emisiile de CO2 cu cât mai repede cu putinţă".