Cercetătorii preconizează că noul ciclu de activitate solară, cel de-al 25-lea de la începutul monitorizărilor, va avea vârful de activitate în anul 2025 însă, în general, va fi un ciclu mai puţin activ, foarte similar ciclului 24 care s-a încheiat în luna decembrie a anului trecut, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

De asemenea, cercetătorii subliniază importanţa monitorizării şi analizei vremii solare, care se derulează cu o ciclicitate de 11 ani, pentru că fenomene care se produc în aceste cicluri pot afecta viaţa pe Pământ, iar uneori pot avea efecte devastatoare.

„Suntem foarte bucuroşi să ne aflăm astăzi aici pentru a anunţa că ciclul solar 25 a început în mod oficial”, a declarat Lisa Upton, co-preşedinte al Solar Cycle 25 Prediction Panel, fizician specializat în activitatea solară din cadrul Space Systems Research Corporation, o companie cu baza în Virginia, cu ocazia unei conferinţe pe această temă organizată de NASA la 15 septembrie.

Trebuie să ne aşteptăm ca activitatea solară să crească şi să descrească după un model similar celui din ultimii 11 ani, asigură şi Doug Biesecker, specialist în heliofizică în cadrul NOAA's Space Weather Prediction Center şi co-preşedinte al Solar Cycle 25 Prediction Panel.

Furtuna solară de proporţii epice din 2012

„Ciclul solar 25 va atinge vârful de 115 pete solare în iulie 2025”, a adăugat el, precizând că de obicei ciclurile în care Soarele este mai activ au vârfuri de peste 200 de pete solare.

Nu trebuie însă să ne culcăm pe o ureche doar pentru că noul ciclu solar se anunţă unul liniştit, a avertizat Biesecker, făcând trimitere la o puternică erupţie solară produsă în 2012, cu câţiva ani înainte ca ciclul solar anterior să ajungă în perioada sa de vârf de activitate.

„Noi spunem că ciclul 25 va fi la fel ca ciclul 24 în ceea ce priveşte petele solare. Însă ciclul 24 a produs o furtună solară de proporţii epice, care se întâmplă o dată la 100 de ani, dar am avut norocul să ocolească Pământul”, a avertizat omul de știință, citat de Agerpres.

Şi chiar şi în această perioadă, în care activitatea solară este încă minimă, încă resimţim efectele puternice ale Soarelui, a adăugat el.

„Chiar şi în perioadele de minim solar, activitatea solară nu se opreşte ci doar îşi schimbă forma. Spre exemplu, radiaţiile cosmice galactice se află într-un moment de vârf (de la începutul monitorizărilor n.r.) iar acest lucru are tot felul de implicaţii pentru programele de explorare spaţială, de turism spaţial şi pentru industria aeronautică”, a explicat în conferinţa de presă şi Lika Guhathakurta, heliofizician al NASA.

Ciclurile solare au un impact şi asupra deşeurilor spaţiale de pe orbita terestră. Ciclurile solare mai active grăbesc reintrarea în atmosferă şi distrugerea unei părţi din deşeurile de pe orbita Pământului. „Din nefericire, un ciclu solar mai puţin activ înseamnă că nu vom scăpa de un număr mai mare de deşeuri spaţiale de pe orbită, aşa cum s-ar fi întâmplat dacă treceam printr-un ciclu mai activ”, a adăugat Biesecker.

Pentru a monitoriza şi preconiza activitatea solară, cercetătorii se bazează pe o gamă variată de tipuri de observaţii. Numărarea petelor solare este poate cea mai directă dintre aceste metode - cu cât se înregistrează mai multe pete solare, cu atât Soarele este mai activ.

Locul unde apar primele pete solare din cadrul unui nou ciclu, mai la nord sau mai la sud pe discul solar, constituie indicii importante cu privire la cât de activ va fi respectivul ciclu. În cadrul noului ciclu, primele pete solare observate au apărut în regiuni mai apropiate de ecuatorul solar, ceea ce reprezintă un indiciu al unui ciclu solar mai liniştit.

Deşi în ultimii câţiva ani au avut loc mai multe lansări ale unor misiuni pentru studierea Soarelui şi a vremii cosmice, Biesecker a precizat că aceste predicţii nu se bazează pe datele obţinute de la aceste noi misiuni.

„Atunci când încercăm să preconizăm cum se va desfăşura un ciclu de 11 ani de activitate solară, datele noi sunt folositoare dar este greu să ne încredem exclusiv în aceste date. Astfel, în general, misiunile mai noi nu îndeplinesc un rol în predicţiile pe care le facem cu privire la actualul ciclu solar, dar acest lucru nu înseamnă că nu le va reveni rolul principal în predicţiile pe care le vom face cu privire la viitorul ciclu solar”, a sspus omul de știință.

De ce este importantă monitorizarea activității Soarelui

Monitorizarea activităţii solare şi formularea unor predicţii valabile devin nişte factori extrem de importanţi în contextul în care NASA pregăteşte pentru viitorul apropiat noi misiuni spre Lună şi Marte în care astronauţii vor ieşi de sub scutul protector al câmpului magnetic terestru.

În cadrul programului Artemis, NASA va trimite din nou echipaje umane pe Lună în 2024, cu un an înainte ca actualul ciclu solar să intre în perioada preconizată de vârf a activităţii. Acest lucru înseamnă că NASA are nevoie de informaţii cât mai clare despre derularea activităţii solare, pentru a nu-şi pune astronauţii în primejdie.

În cadrul strategiei sale de monitorizare a activităţii solare, NASA are în vedere dotarea noii staţii spaţiale Gateway, ce urmează să fie plasată permanent pe orbita circumselenară, a unui laborator de analiză solară.

Staţia spaţială „Gateway va fi amplasată pe orbita Lunii cu mult înainte ca astronauţii să revină pe Lună, aşa că vom avea timp să facem unele măsurători şi să derulăm unele studii de acolo (...) pentru a înţelege mai bine acest mediu”, a explicat în cadrul conferinţei de presă Jake Bleacher, coordonatorul activităţilor ştiinţifice din cadrul NASA Human Exploration and Operations Mission Directorate.