De aceea, oamenii de ştiinţă au fost uimiţi să descopere două girafe pitice în zone diferite ale Africii, relatează vineri Reuters, transmite Știri.md cu referire la g4media.ro.

„Este fascinant ceea ce au descoperit pe teren cercetătorii noştri”, a declarat Julian Fennessy, cofondator al Giraffe Conservation Foundation.

„Am fost foarte uimiţi”, a adăugat el vineri pentru Reuters.

Majoritatea girafelor ajung la 4,5-6 metri înălţime, însă în 2018 oamenii de ştiinţă care lucrează cu fundaţia au descoperit o girafă de 2,6 metri în Namibia.

Cu trei ani înainte, ei au găsit, de asemenea, o girafă cu o înălţime de doar 2,8 metri, într-un parc naţional din Uganda.

Cercetătorii au publicat constatările lor în British Medical Journal, la sfârşitul lunii trecute.

În ambele cazuri, girafele prezentau gâtul lung obişnuit pentru această specie, dar aveau picioare scurte şi butucănoase, se menţionează în articolul din jurnalul ştiinţific.

Displazia scheletică, termenul medical pentru această afecţiune, este întâlnită de asemenea la oameni şi la animale domestice, însă cercetătorii au notat în jurnal că este rar observată la animalele sălbatice.

Imaginile video înregistrate de fundaţie prezintă girafa din Uganda stând pe picioarele sale groase şi musculoase în savana aridă din parcul naţional Murchison Falls din nordul ţării, în timp ce un alt exemplar mai înalt, cu obişnuitele picioare lungi şi subţiri, merge în spatele ei.

„Din păcate, probabil că nu există niciun beneficiu. Girafele au crescut înalte pentru a ajunge la copacii mai înalţi”, a spus Fennessy.

El a adăugat că cel mai probabil acestor exemplare pitice le este imposibil din punct de vedere fizic să se reproducă cu girafele de dimensiuni normale.

Numărul celor mai înalte mamifere terestre din lume a scăzut cu circa 40% în ultimii 30 de ani, ajungând la aproximativ 111.000. Prin urmare, toate cele patru specii principale de girafe sunt clasificate în prezent drept „vulnerabile”.

Cauzele reducerii numărului de girafe sunt „în principal pierderea habitatului, fragmentarea habitatului, extinderea populaţiilor umane şi a terenului cultivat”, a adăugat Fennessy. „Combinate cu un pic de braconaj şi schimbări climatice”, a adăugat el.

Însă, eforturile de conservare a girafelor au contribuit la o îmbunătăţire a numărului de exemplare în ultimul deceniu, a precizat specialistul.