Jucătorul s-a născut pe 20 iulie 1930, la Rezina, judeţul Orhei. Peste 10 ani, după anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, familia lui s-a refugiat peste Prut, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.

„Am fugit în 1940, când au venit ruşii. Din Chişinău am ajuns la Craiova, apoi la Sibiu. Tata era factor poştal şi am fugit cu trenul, toată familia, cu vagonul de poştă, în România.

Acasă, făceam şcoala pe malul Nistrului, ne uitam pe geam şi vedeam Rusia”, a povestit Ilie Gârleanu reporterilor de la „Pro Sport” şi „Adevărul”.

Primii paşi în fotbal i-a făcut la Craiova, în timpul liceului, evoluând în 1943 la echipa locală Sportul Muncitoresc Craiova.

În Divizia A a campionatului României debutează în sezonul 1946/47, primul după cel de-al Doilea Război Mondial.

Evoluând extremă dreapta, Ilie a disputat 16 meciuri şi a marcat 3 goluri.

Ediţia 1947/48 îl găseşte la Şoimii CFR Sibiu cu care peste un an promovează în prima divizie valorică.

Începând cu 1951 îşi satisface „serviciul militar” la CSA Iaşi/Câmpulung Moldovenesc, CCA (viitoarea Steaua) Bucureşti şi CA Câmpulung Moldovenesc. Cu CCA obţine titlul de campion în 1952.

După desfiinţarea abuzivă a formaţiei CA Câmpulung Moldovenesc în vara anului 1953, ajunge la Flacăra Ploieşti pe care în acelaşi an (atunci se juca în sistemul primăvara-toamna) o ajută să promoveze în „A”.

În 1955, Ilie Gârleanu a ajuns la Timişoara, unde erau stabiliţi părinţii lui. Între 1955-1962 evoluează la Ştiinţa (viitoarea Politehnica) Timișoara, urmând şi cursurile facultăţii la Universitatea Politehnică.

Ilie Gârleanu a devenit o legendă a fotbalului timişorean, făcând parte din „echipa de aur” a studenților bănăţeni cu care a cucerit o Cupă a României în 1958 (primul trofeu din istoria clubului şi primul din istoria fotbalului timişorean postbelic) şi a obţinut două clasări pe treapta a treia a podiumului de premiere în 1956 şi 1958.

Ilie Gârleanu a jucat și un meci pentru echipa națională a României. S-a întâmplat pe 19 septembrie 1954, când „tricolorii” au înfruntat la Budapesta vicecampioana mondială, selecţionata Ungariei, suferind înfrângere cu scorul 1-5.

În componența câștigătoarei au evoluat nu mai puţin de 8 dintre jucătorii „Aranycsapat” (Echipa de Aur) în frunte cu celebrul Ferenc Puskás.

Favoriții au învins cu un categoric 5-1 (3-1). Gârleanu a evoluat în prima repriză, fiind înlocuit după pauză.

Ilie Gârleanu şi-a pus ghetele „în cui” în 1964, după două sezoane petrecute la CFR Timişoara. În total în Divizia A jucat 156 de meciuri şi a marcat 35 de goluri.

S-a stins din viaţă la Timişoara în august 2016, la vârsta de 86 de ani.

În echipa națională a României au mai jucat frații Colea și Petea Vâlcov, Marius Beraru (de asemenea un meci, ca și Ilie Gârleanu).

Cel mai bun produs al fotbalului rezinean în ultimii ani este Nicolae Josan (36 de ani), care a disputat pentru echipa națională a R. Moldova 17 meciuri (2004-2013) și a marcat 2 goluri.