11 ianuarie, 09:39
1
987

Djokovic ar fi prins cu minciuna: Presa scrie că riscă 1 an de închisoare

11 ianuarie, 09:39
1
987

Novak Djokovic (34 de ani, locul 1 ATP) nu știe deocamdată dacă va putea participa la Australian Open (17-30 ianuarie). Liderul mondial riscă în continuare să fie expulzat de la Melbourne, chiar dacă a câștigat în instanță apelul depus împotriva deciziei de anulare a vizei sale.

Djokovic ar fi prins cu minciuna: Presa scrie că riscă 1 an de închisoareFoto: Profimedia

Ministerul pentru Imigrări din Australia a transmis că are toate prerogativele pentru a-i anula din nou viza de călătorie a lui Novak Djokovic. O decizie în acest sens este așteptată în cursul zilei de marți, 11 ianuarie, transmite Știri.md cu referire la digisport.ro.

Un avocat specializat în imigrări a anunțat că viza lui Novak Djokovic va fi anulată de către Guvernul Australiei, în ciuda deciziei instanței federale.

Presa din Australia vine cu informații de ultimă oră în privința lui "Nole".  Publicația The Age scrie că Novak Djokovic este suspectat că ar fi mințit în formularul completat la intrarea în Australia.

Mai exact, liderul mondial ar fi bifat că nu a călătorit cu 14 zile înainte de sosirea la Melbourne, așa cum se poate observa în formularul de mai jos. Acest lucru ar fi fals: campionatul en-titre de la Australian Open, acolo unde deține 9 titluri, un record all-time, s-ar fi aflat la Belgrad în perioada în care a fost testat pozitiv la coronavirus (n.r. 16 decembrie).

Djokovic a petrecut și Crăciunul în țara natală, după care ar fi zburat în Spania, lucru pe care nu l-a menționat în declarația completată la sosirea în Australia. "E o serioasă ofensă. Oricine completează cu bună știință greșit e pasibil de o pedeapsă civilă pentru fals în declarații și poate sta după gratii până la 12 luni", se arată în regulile de intrare în Australia.

Rămâne de văzut cum se va încheia "telenovela" participării lui Novak Djokovic la Australian Open, iar The Age, publicația care a scris despre falsul în declarația lui "Nole", susține că Guvernul federal studiază speța și urmează să dea o decizie cel târziu miercuri.

captura

Familia lui Novak Djokovic a susținut, la Belgrad, o conferință de presă, la scurt timp după ce instanța i-a oferit sportivului permisiunea de a intra în Australia și a participa la primul Grand Slam al anului, de la Melbourne.

Srdjan, tatăl lui Novak, Dijana, mama campionului sârb, Djordje, fratele său, și unchiul Goran au avut o întâlnire cu presa de aproximativ 40 de minute, încheiată după o întrebare la care au refuzat să răspundă.

Este vorba despre o întrebare despre presupus test pozitiv al lui Novak Djokovic din 16 decembrie, datorită căruia, până la urmă, sportivul a și putut să intre în Australia. Pe 17 decembrie, sârbul a fost la un eveniment în care a luat contact cu zeci de tineri jucători de tenis din Serbia. Când au auzit întrebarea, cei din familia lui Novak Djokovic au refuzat să răspundă și au anunțat că încheie conferința de presă, anunță BBC.

Novak Djokovic: "Am zburat în Australia pentru a juca"

Novak Djokovic a oferit o primă reacţie după ce instanţa din Melbourne a întors decizia de anulare a vizei lui de intrare în Australia. Sportivul sârb s-a antrenat și speră să participe la Australian Open.

"Sunt mulţumit şi recunoscător că judecătorul a întors anularea vizei. În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, vreau să rămân şi să încerc să concurez la Australian Open. Rămân concentrat pe asta.

Am zburat aici pentru a juca la unul dintre cele mai importante evenimente pe care le avem în faţa fanilor minunaţi. Deocamdată nu pot spune mai multe, dar vă mulțumesc tuturor pentru că m-ați susținut în aceste momente și m-ați încurajat să rămân puternic", a precizat tenismenul sârb, într-o postare pe Twitter.

Novak Djokovic, ai cărui avocaţi australieni afirmă că a fost testat pozitiv la Covid-19 pe data de 16 decembrie, ar fi asistat a doua zi la Belgrad, fără mască, la o ceremonie în onoarea tinerilor jucători sârbi, conform unei postări pe reţelele de socializare, preluată de AFP.

Într-un comunicat difuzat pe 17 decembrie, Federaţia de tenis din Belgrad a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că "cel mai bun jucător de tenis al planetei" şi "deţinător a 20 de titluri de Grand Slam" a înmânat chiar în acea zi cupe şi diplome tinerilor jucătorilor.

Postarea conţine mai multe fotografii cu Djokovic alături de responsabili ai federaţiei şi 20 de adolescenţi, toţi fără mască.

Ministerul pentru Imigrări din Australia a transmis că are toate prerogativele pentru a-i anula din nou viza de călătorie a lui Novak Djokovic. O decizie în acest sens este așteptată în cursul zilei de marți, 11 ianuarie, transmite Știri.md cu referire la digisport.ro.

Un avocat specializat în imigrări a anunțat că viza lui Novak Djokovic va fi anulată de către Guvernul Australiei, în ciuda deciziei instanței federale.

Presa din Australia vine cu informații de ultimă oră în privința lui "Nole".  Publicația The Age scrie că Novak Djokovic este suspectat că ar fi mințit în formularul completat la intrarea în Australia.

Mai exact, liderul mondial ar fi bifat că nu a călătorit cu 14 zile înainte de sosirea la Melbourne, așa cum se poate observa în formularul de mai jos. Acest lucru ar fi fals: campionatul en-titre de la Australian Open, acolo unde deține 9 titluri, un record all-time, s-ar fi aflat la Belgrad în perioada în care a fost testat pozitiv la coronavirus (n.r. 16 decembrie).

Djokovic a petrecut și Crăciunul în țara natală, după care ar fi zburat în Spania, lucru pe care nu l-a menționat în declarația completată la sosirea în Australia. "E o serioasă ofensă. Oricine completează cu bună știință greșit e pasibil de o pedeapsă civilă pentru fals în declarații și poate sta după gratii până la 12 luni", se arată în regulile de intrare în Australia.

Rămâne de văzut cum se va încheia "telenovela" participării lui Novak Djokovic la Australian Open, iar The Age, publicația care a scris despre falsul în declarația lui "Nole", susține că Guvernul federal studiază speța și urmează să dea o decizie cel târziu miercuri.

captura

Familia lui Novak Djokovic a susținut, la Belgrad, o conferință de presă, la scurt timp după ce instanța i-a oferit sportivului permisiunea de a intra în Australia și a participa la primul Grand Slam al anului, de la Melbourne.

Srdjan, tatăl lui Novak, Dijana, mama campionului sârb, Djordje, fratele său, și unchiul Goran au avut o întâlnire cu presa de aproximativ 40 de minute, încheiată după o întrebare la care au refuzat să răspundă.

Este vorba despre o întrebare despre presupus test pozitiv al lui Novak Djokovic din 16 decembrie, datorită căruia, până la urmă, sportivul a și putut să intre în Australia. Pe 17 decembrie, sârbul a fost la un eveniment în care a luat contact cu zeci de tineri jucători de tenis din Serbia. Când au auzit întrebarea, cei din familia lui Novak Djokovic au refuzat să răspundă și au anunțat că încheie conferința de presă, anunță BBC.

Novak Djokovic: "Am zburat în Australia pentru a juca"

Novak Djokovic a oferit o primă reacţie după ce instanţa din Melbourne a întors decizia de anulare a vizei lui de intrare în Australia. Sportivul sârb s-a antrenat și speră să participe la Australian Open.

"Sunt mulţumit şi recunoscător că judecătorul a întors anularea vizei. În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, vreau să rămân şi să încerc să concurez la Australian Open. Rămân concentrat pe asta.

Am zburat aici pentru a juca la unul dintre cele mai importante evenimente pe care le avem în faţa fanilor minunaţi. Deocamdată nu pot spune mai multe, dar vă mulțumesc tuturor pentru că m-ați susținut în aceste momente și m-ați încurajat să rămân puternic", a precizat tenismenul sârb, într-o postare pe Twitter.

Novak Djokovic, ai cărui avocaţi australieni afirmă că a fost testat pozitiv la Covid-19 pe data de 16 decembrie, ar fi asistat a doua zi la Belgrad, fără mască, la o ceremonie în onoarea tinerilor jucători sârbi, conform unei postări pe reţelele de socializare, preluată de AFP.

Într-un comunicat difuzat pe 17 decembrie, Federaţia de tenis din Belgrad a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că "cel mai bun jucător de tenis al planetei" şi "deţinător a 20 de titluri de Grand Slam" a înmânat chiar în acea zi cupe şi diplome tinerilor jucătorilor.

Postarea conţine mai multe fotografii cu Djokovic alături de responsabili ai federaţiei şi 20 de adolescenţi, toţi fără mască.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 10:46
0
835

Prima decizie majoră luată de Novak Djokovic după ce a fost expulzat

26 ianuarie, 10:46
0
835

Novak Djokovic a luat prima decizie majoră după ce a fost expulzat din Australia și a ratat primul turneu de Grand Slam al anului.

Prima decizie majoră luată de Novak Djokovic după ce a fost expulzatFoto: Publika.md

Liderul mondial și-a ales primul turneu în care va participa, după ce a ratat Australian Open: în perioada 21-26 februarie va merge la Dubai, pentru turneul de categorie ATP 500, transmite Știri.md cu referire la Digisport.ro.

Deși se credea că va lua o pauză mai lungă după tot scandalul din Australia, de la începutul anului, sportivul sârb va reveni pe teren într-o lună.

Deși nu este vaccinat anti Covid-19, Novak Djokovic va putea participa fără probleme la ATP Dubai. În regulile de călătorie spre Dubai sunt solicitate mai multe teste PCR, însă nu există și alte prevederi care să împiedice accesul.

Conform reglementărilor în vigoare, este nevoie de 3 teste PCR negative înainte de a intra în Emiratele Arabe Unite: unul cu 72 de ore înainte de zbor, unul cu 6 ore înainte de zbor și încă unul imediat după aterizarea în Dubai.

Novak Djokovic a câștigat titlul la ATP Dubai de 5 ori în carieră, ultima dată în 2020, când a trecut în finală de Stefanos Tsitsipas, scor 6-3, 6-4.

Liderul mondial fusese invitat și la turneul de la Rotterdam, programat în perioada 7-13 februarie, însă a ales să-și facă revenirea în circuit la Dubai, pe 21 februarie.

Novak Djokovic primește și vești bune, după ce s-a scris că prezența sa la Roland Garros, al doilea grand slam al anului, ar urma să fie interzisă.

Sârbul este nevaccinat și situația epidemică a majoritatea țărilor europene au făcut ca restricțiile să fie dure, iar sportivii să fie afectați.

Situația ieșită din comun din Australia care a rezultat în deportarea lui Novak Djokovic l-a afectat pe sârb, atât din punct de vedere personal, cât și din punct de vedere sportiv.

Ambiția sa de a deveni tenismenul care să aibă cele mai multe trofee de grand slam din istorie l-au făcut să-și asume un risc, care în final a dus la un scandal de proporții.

Sportivul din Serbia a primit la doar câteva zile după fiasco-ul din Australia încă o veste proastă. Noua lege în ceea ce privește carantinarea și restricțiile pentru oamenii nevaccinați din Franța nu i-ar fi permis acestuia să participe nici la al doilea turneu de grand slam al anului, Roland Garros.

Totuși, conform MSN.com, Novak Djokovic are o portiță în actuala lege care i-ar permite să se deplaseze în Franța și să participe la Roland Garros.

Certificatul obligatoriu impus în Hexagon se acordă oamenilor vaccinați, însă îl primesc și cei care au fost infectați în ultimele 6 luni și asta le permite să evite restricțiile.

Liderul mondial și-a ales primul turneu în care va participa, după ce a ratat Australian Open: în perioada 21-26 februarie va merge la Dubai, pentru turneul de categorie ATP 500, transmite Știri.md cu referire la Digisport.ro.

Deși se credea că va lua o pauză mai lungă după tot scandalul din Australia, de la începutul anului, sportivul sârb va reveni pe teren într-o lună.

Deși nu este vaccinat anti Covid-19, Novak Djokovic va putea participa fără probleme la ATP Dubai. În regulile de călătorie spre Dubai sunt solicitate mai multe teste PCR, însă nu există și alte prevederi care să împiedice accesul.

Conform reglementărilor în vigoare, este nevoie de 3 teste PCR negative înainte de a intra în Emiratele Arabe Unite: unul cu 72 de ore înainte de zbor, unul cu 6 ore înainte de zbor și încă unul imediat după aterizarea în Dubai.

Novak Djokovic a câștigat titlul la ATP Dubai de 5 ori în carieră, ultima dată în 2020, când a trecut în finală de Stefanos Tsitsipas, scor 6-3, 6-4.

Liderul mondial fusese invitat și la turneul de la Rotterdam, programat în perioada 7-13 februarie, însă a ales să-și facă revenirea în circuit la Dubai, pe 21 februarie.

Novak Djokovic primește și vești bune, după ce s-a scris că prezența sa la Roland Garros, al doilea grand slam al anului, ar urma să fie interzisă.

Sârbul este nevaccinat și situația epidemică a majoritatea țărilor europene au făcut ca restricțiile să fie dure, iar sportivii să fie afectați.

Situația ieșită din comun din Australia care a rezultat în deportarea lui Novak Djokovic l-a afectat pe sârb, atât din punct de vedere personal, cât și din punct de vedere sportiv.

Ambiția sa de a deveni tenismenul care să aibă cele mai multe trofee de grand slam din istorie l-au făcut să-și asume un risc, care în final a dus la un scandal de proporții.

Sportivul din Serbia a primit la doar câteva zile după fiasco-ul din Australia încă o veste proastă. Noua lege în ceea ce privește carantinarea și restricțiile pentru oamenii nevaccinați din Franța nu i-ar fi permis acestuia să participe nici la al doilea turneu de grand slam al anului, Roland Garros.

Totuși, conform MSN.com, Novak Djokovic are o portiță în actuala lege care i-ar permite să se deplaseze în Franța și să participe la Roland Garros.

Certificatul obligatoriu impus în Hexagon se acordă oamenilor vaccinați, însă îl primesc și cei care au fost infectați în ultimele 6 luni și asta le permite să evite restricțiile.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 13:14
4
246

Studiu: 8 din 10 persoane vinovate de corupție nu-și ispășesc pedeapsa

25 ianuarie, 13:14
4
246

Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea dată într-un caz de corupție a fost pentru un termen de 16 ani, iar cea mai mare amendă – 290 de mii de lei. Totodată, opt din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție nu petrec nicio zi în închisoare. În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii.

Studiu: 8 din 10 persoane vinovate de corupție nu-și ispășesc pedeapsaFoto: realitatea.md

Constatările se conțin într-o analiză realizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Cercetarea acoperă peste 400 de hotărâri pronunțate de Curtea Supremă de Justiție în cauze de corupție, în perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a declarat că în Republica Moldova durata de examinare a unei cauze penale, la toate cele trei niveluri de jurisdicție, este în medie de 325 de zile, în timp ce în cazul dosarelor de corupție durata crește până la 3,5 ani, ceea ce este de patru ori mai mult. Chiar dacă cazurile de corupție sunt mai complicate, totuși această diferență ridică semne de întrebare, menționează Vladislav Gribincea.

Majoritatea covârșitoare – 93% – a cauzelor de corupție care au fost examinate (din hotărârile CSJ) se referă la acte de corupție mică, din perspectiva prejudiciului, a mitei, a subiectului care face acest act infracțional. 7% din cauze se referă la corupție mare. Printre dosarele ajunse la CSJ se numără și cel de corupere a deputaților, în care suma mitei era de 250 de mii de dolari.

În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii, aceștia fiind 140 la număr. Ei sunt urmați de persoane fizice (91), consilieri locali (32), primari (24), avocați (19), contabili (19) etc. „Probabil ei sunt și mai numeroși, intră în contact mai frecvent cu persoanele care sunt în situații sensibile și predispuse să-și rezolve problemele. De asemenea, acest lucru nu înseamnă că în alte domenii nu ar putea exista mai multă corupție”, explică Vladislav Gribincea.

40% din cauzele de corupție ajung la CSJ. „Acest lucru s-ar putea explica în mare parte prin faptul că subiecții sunt specifici și aceste persoane își pot angaja un avocat mai calificat, au argumente mai convingătoare etc. Trebuie să recunoaștem că 40% din cauzele de corupție ajung la CSJ și acest coeficient este în medie de două ori mai mare decât media per sistem”, a notat președintele CRJM.

Jumătate din hotărârile primelor instanțe au fost casate în apel sau recurs. „Dacă avem 50% șanse ca hotărârile primelor instanțe să fie casate în apel sau recurs, astfel instanțele de apel sau recurs inevitabil vor fi supraîncărcate. Și aceasta vorbește despre calitatea hotărârilor judecătorești”, subliniază Vladislav Gribincea. O altă constatare e că fiecare a doua cauză de corupție merge la rejudecare.

Studiul nu recomandă înăsprirea pedepselor pentru corupție. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie aplicate și sancțiunile colaterale celor principale, cum ar fi confiscarea extinsă. Autorii analizei consideră că este nevoie să fie alocate suficiente resurse pentru lupta cu corupția mare. De asemenea, trebuie analizat fenomenul suspendării frecvente a pedepsei cu închisoarea. Experții sunt de părere că ar avea un efect mai descurajant aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen mai scurt decât pe un termen mai mare, dar cu suspendare.

Constatările se conțin într-o analiză realizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Cercetarea acoperă peste 400 de hotărâri pronunțate de Curtea Supremă de Justiție în cauze de corupție, în perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a declarat că în Republica Moldova durata de examinare a unei cauze penale, la toate cele trei niveluri de jurisdicție, este în medie de 325 de zile, în timp ce în cazul dosarelor de corupție durata crește până la 3,5 ani, ceea ce este de patru ori mai mult. Chiar dacă cazurile de corupție sunt mai complicate, totuși această diferență ridică semne de întrebare, menționează Vladislav Gribincea.

Majoritatea covârșitoare – 93% – a cauzelor de corupție care au fost examinate (din hotărârile CSJ) se referă la acte de corupție mică, din perspectiva prejudiciului, a mitei, a subiectului care face acest act infracțional. 7% din cauze se referă la corupție mare. Printre dosarele ajunse la CSJ se numără și cel de corupere a deputaților, în care suma mitei era de 250 de mii de dolari.

În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii, aceștia fiind 140 la număr. Ei sunt urmați de persoane fizice (91), consilieri locali (32), primari (24), avocați (19), contabili (19) etc. „Probabil ei sunt și mai numeroși, intră în contact mai frecvent cu persoanele care sunt în situații sensibile și predispuse să-și rezolve problemele. De asemenea, acest lucru nu înseamnă că în alte domenii nu ar putea exista mai multă corupție”, explică Vladislav Gribincea.

40% din cauzele de corupție ajung la CSJ. „Acest lucru s-ar putea explica în mare parte prin faptul că subiecții sunt specifici și aceste persoane își pot angaja un avocat mai calificat, au argumente mai convingătoare etc. Trebuie să recunoaștem că 40% din cauzele de corupție ajung la CSJ și acest coeficient este în medie de două ori mai mare decât media per sistem”, a notat președintele CRJM.

Jumătate din hotărârile primelor instanțe au fost casate în apel sau recurs. „Dacă avem 50% șanse ca hotărârile primelor instanțe să fie casate în apel sau recurs, astfel instanțele de apel sau recurs inevitabil vor fi supraîncărcate. Și aceasta vorbește despre calitatea hotărârilor judecătorești”, subliniază Vladislav Gribincea. O altă constatare e că fiecare a doua cauză de corupție merge la rejudecare.

Studiul nu recomandă înăsprirea pedepselor pentru corupție. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie aplicate și sancțiunile colaterale celor principale, cum ar fi confiscarea extinsă. Autorii analizei consideră că este nevoie să fie alocate suficiente resurse pentru lupta cu corupția mare. De asemenea, trebuie analizat fenomenul suspendării frecvente a pedepsei cu închisoarea. Experții sunt de părere că ar avea un efect mai descurajant aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen mai scurt decât pe un termen mai mare, dar cu suspendare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 15:53
0
354

Sute de copii sunt ținuți ostatici de militanții ISIS în Siria

24 ianuarie, 15:53
0
354

Aproape 850 de copii rămân prinși în interiorul închisorii din nord-estul Siriei, care a fost atacată de militanții ISIS, după ce jihadiștii s-au baricadat înăuntrul clădirii, scrie BBC.

Sute de copii sunt ținuți ostatici de militanții ISIS în SiriaFoto: Profimedia

Soarta sutelor de copii ținuți cu forța de membrii grupării teroriste și folosiți pe post de „scuturi umane” rămâne incertă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Închisoarea a fost luată cu asalt de militanții ISIS joia trecută, într-un atac care încă nu s-a finalizat. Cel puțin 136 de persoane și-au pierdut viața de la începutul atacului grupării teroriste, în încercarea lor de a elibera mii de prizonieri, membri ISIS.

Atacul surpriză asupra închisorii a fost lansat de mai mult de 100 de militanți și a generat lupte crâncene atât în interiorul clădirii, cât și în afara sa.

Forțele coaliției au efectuat mai multe bombardamente aeriene în sprijinul Forțele Democratice Siriene (FDS), o alianță dominată de kurzi și susținută de forțele coaliției conduse de SUA.

Grupul de monitorizare Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunțat că 84 de militanți ISIS, 7 civili și 45 de membri kurzi ai forțelor de securitate și paznici ai închisorii au murit în violențele care au început joi.

UNICEF, organizația de caritate pentru copii a ONU, a spus că este foarte îngrijorată de situația celor 850 de copii care au rămas în închisoare de la începutul atacului. Potrivit UNICEF, riscul adus siguranței minorilor, printre care se numără și copii de 12 ani, este foarte mare, iar o parte dintre ei ar putea fi recrutată cu forța de către jihadiști.

Militanții ISIS folosesc copiii rămași în închisoare pe post de „scuturi umane”

FDS a spus că militanții ISIS s-au baricadat într-un dormitor comun în care au fost reținuți sute de copii ce sunt suspectați că ar avea legături cu membri ISIS. Copiii sunt folosiți pe post de „scuturi umane”, iar FDS a avertizat că „teroriștii vor fi trași la răspundere în cazul în care copiii vor fi răniți”.

FDS a anunțat că forțele sale au izolat zona din jurul închisorii și că „luptătorii ISIS care se găsesc dincolo de porțile închisorii nu mai au pe unde să scape”.

Civilii sirieni din zona în care a avut loc atacul ISIS au fugit din case

Potrivit OSDO, în închisoarea arhiplină din Hasakah au fost deținute 3.500 de persoane suspectate ca fiind membri ISIS, inclusiv o parte din liderii grupării teroriste. Sute de jihadiști dintre cei care au evadat în urma atacului militanților au fost recapturați, însă unii din ei rămân încă liberi.

FDS a luptat împotriva grupării ISIS după ce teroriștii au pus stăpânire pe suprafețe întinse din Siria până în 2019, când FDS a anunțat înfrângerea teritorială a ISIS.

Cu toate că nu mai sunt forța de temut pe care o reprezentau cândva, celule izolate ale jihadiștilor ISIS încă operează în Siria și au lansat mai multe atacuri împotriva forțelor de securitate și a civililor.

Soarta sutelor de copii ținuți cu forța de membrii grupării teroriste și folosiți pe post de „scuturi umane” rămâne incertă, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Închisoarea a fost luată cu asalt de militanții ISIS joia trecută, într-un atac care încă nu s-a finalizat. Cel puțin 136 de persoane și-au pierdut viața de la începutul atacului grupării teroriste, în încercarea lor de a elibera mii de prizonieri, membri ISIS.

Atacul surpriză asupra închisorii a fost lansat de mai mult de 100 de militanți și a generat lupte crâncene atât în interiorul clădirii, cât și în afara sa.

Forțele coaliției au efectuat mai multe bombardamente aeriene în sprijinul Forțele Democratice Siriene (FDS), o alianță dominată de kurzi și susținută de forțele coaliției conduse de SUA.

Grupul de monitorizare Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunțat că 84 de militanți ISIS, 7 civili și 45 de membri kurzi ai forțelor de securitate și paznici ai închisorii au murit în violențele care au început joi.

UNICEF, organizația de caritate pentru copii a ONU, a spus că este foarte îngrijorată de situația celor 850 de copii care au rămas în închisoare de la începutul atacului. Potrivit UNICEF, riscul adus siguranței minorilor, printre care se numără și copii de 12 ani, este foarte mare, iar o parte dintre ei ar putea fi recrutată cu forța de către jihadiști.

Militanții ISIS folosesc copiii rămași în închisoare pe post de „scuturi umane”

FDS a spus că militanții ISIS s-au baricadat într-un dormitor comun în care au fost reținuți sute de copii ce sunt suspectați că ar avea legături cu membri ISIS. Copiii sunt folosiți pe post de „scuturi umane”, iar FDS a avertizat că „teroriștii vor fi trași la răspundere în cazul în care copiii vor fi răniți”.

FDS a anunțat că forțele sale au izolat zona din jurul închisorii și că „luptătorii ISIS care se găsesc dincolo de porțile închisorii nu mai au pe unde să scape”.

Civilii sirieni din zona în care a avut loc atacul ISIS au fugit din case

Potrivit OSDO, în închisoarea arhiplină din Hasakah au fost deținute 3.500 de persoane suspectate ca fiind membri ISIS, inclusiv o parte din liderii grupării teroriste. Sute de jihadiști dintre cei care au evadat în urma atacului militanților au fost recapturați, însă unii din ei rămân încă liberi.

FDS a luptat împotriva grupării ISIS după ce teroriștii au pus stăpânire pe suprafețe întinse din Siria până în 2019, când FDS a anunțat înfrângerea teritorială a ISIS.

Cu toate că nu mai sunt forța de temut pe care o reprezentau cândva, celule izolate ale jihadiștilor ISIS încă operează în Siria și au lansat mai multe atacuri împotriva forțelor de securitate și a civililor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
22 ianuarie, 13:36
0
395

Ex-secretar general al Președinției franceze, condamnat la închisoare

22 ianuarie, 13:36
0
395

Fostul secretar general al președinției franceze în mandatul lui Nicolas Sarkozy, Claude Guéant, deja condamnat și în prezent încarcerat, a primit vineri o nouă sentință de un an de închisoare, dintre care opt luni cu executare, în dosarul supranumit al sondajelor de la Elysee, informează AFP.

Ex-secretar general al Președinției franceze, condamnat la închisoareFoto: France Bleu

Guéant, fost ministru de interne, și alți trei foști colaboratori și consilieri ai lui Nicolas Sarkozy, președinte între 2007 și 2012, au fost judecați pentru favoritism sau deturnare de fonduri publice, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

La finalul procesului au mai fost condamnați Patrick Buisson - la vremea respectivă un consilier apropiat al președintelui -, la 2 ani de închisoare cu suspendare și o amendă de 150.000 de euro, și Pierre Giacometti (6 luni cu suspendare și 70.000 de euro amendă).

Tribunalul a examinat facturi de milioane de euro achitate de președinție pentru consiliere politică și sondaje de opinie către firmele lui Patrick Buisson și Pierre Giacometti, precum și către institutul Ipsos, stabilind că aceste contracte au fost acordate preferențial, infracțiune de care se face vinovat Claude Guéant.

Fostul ministru, în vârstă de 77 de ani, se află în arest de mai mult de o lună din cauza lipsei de eforturi de a achita amenzile și daunele la care a fost condamnat în 2017 într-un dosar legat de prime în bani la Ministerul de Interne.

El nu a fost prezent vineri la pronunțarea verdictului. Avocatul său a indicat pentru AFP că fostul ministru va contesta în justiție sentința.

Guéant, fost ministru de interne, și alți trei foști colaboratori și consilieri ai lui Nicolas Sarkozy, președinte între 2007 și 2012, au fost judecați pentru favoritism sau deturnare de fonduri publice, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

La finalul procesului au mai fost condamnați Patrick Buisson - la vremea respectivă un consilier apropiat al președintelui -, la 2 ani de închisoare cu suspendare și o amendă de 150.000 de euro, și Pierre Giacometti (6 luni cu suspendare și 70.000 de euro amendă).

Tribunalul a examinat facturi de milioane de euro achitate de președinție pentru consiliere politică și sondaje de opinie către firmele lui Patrick Buisson și Pierre Giacometti, precum și către institutul Ipsos, stabilind că aceste contracte au fost acordate preferențial, infracțiune de care se face vinovat Claude Guéant.

Fostul ministru, în vârstă de 77 de ani, se află în arest de mai mult de o lună din cauza lipsei de eforturi de a achita amenzile și daunele la care a fost condamnat în 2017 într-un dosar legat de prime în bani la Ministerul de Interne.

El nu a fost prezent vineri la pronunțarea verdictului. Avocatul său a indicat pentru AFP că fostul ministru va contesta în justiție sentința.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
20 ianuarie, 12:40
3
434

Judecătorii australieni au explicat de ce l-au expulzat pe Djokovic

20 ianuarie, 12:40
3
434

Judecătorii australieni care au analizat dosarul lui Novak Djokovic au explicat de ce au menținut la apel decizia ministrului Imigraţiei, Alex Hawke, de a-i anula viza, informează news.com.au.

Judecătorii australieni au explicat de ce l-au expulzat pe DjokovicFoto: profimedia

Ei au spus că poziția lui anti-vaccinare ar fi putut influența oameni de toate vârstele care îl apreciază ca sportiv. Totodată, judecătorii au ținut cont că Djokovic a participat la un interviu deși era confirmat pozitiv cu coronavirus, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Judecătorii James Allsop, Anthony Besanko și David O'Callaghan au decis că hotărârea ministrului Imigrării, Alex Hawke, a fost luată conform legii.

Motivele hotărârii, publicate online, joi, se referă la puterea lui Djokovic de a-i influenţa în special pe tinerii australieni de a respinge vaccinarea anti-Covid.

"O vedetă a tenisului mondial poate influenţa oameni de toate vârstele, tineri sau bătrâni, dar poate mai ales pe tinerii şi pe cei impresionabili îi poate influența să-l imite. Acest lucru nu este fantezist, nu are nevoie de dovezi. Chiar dacă Djokovic nu câştiga Australian Open, prin prezența lui în Australia, jucând, avea capacitatea de a-i încuraja pe cei care vor să fie ca el, ceea ce este un argument logic pentru ideea că el ar putea stimula sentimentul antivaccinare", se arată în motivare.

Judecătorii au remarcat, de asemenea, că era evident că Djokovic era împotriva vaccinării.

"Respingem ideea potrivit căreia ministrului nu i-a fost îngăduit să constate sau să concluzioneze că domnul Djokovic a avut o atitudine binecunoscută cu privire la vaccinare şi că i s-a opus”, se arată în document.

DOCUMENTUL integral AICI

Judecătorii s-au referit şi la un articol cu titlul "Ce a spus de fapt Novak Djokovic despre vaccinuri?”, potrivit căruia, în aprilie 2020, el s-a declarat împotriva vaccinării. "Deşi a spus că şi <şi-ar păstra mintea deschisă>, se pare că a spus că vrea să aibă său. Domnul Djokovic e perceput ca un erou şi simbol al libertăţii de alegere în ceea ce priveşte vaccinarea. Nu a fost iraţional ca ministrul să fie îngrijorat de faptul că sprijinul afirmat al unor grupuri antivaccinare pentru poziţia aparentă a domnului Djokovic cu privire la vaccinare ar putea încuraja mitinguri şi proteste care ar putea duce la creşterea transmiterii comunitare", au scris judecătorii în motivarea deciziei lui.

Judecătorii au ținut cont și de faptul că Djokovic a participat la un interviu deși era confirmat pozitiv cu coronavirus.

"Au fost dovezi... că domnul Djokovic a neglijat recent măsurile rezonabile de sănătate publică în străinătate, participând fără mască la activităţi, în timp ce era conştient că este infectat cu Covid. Deducem că acest lucru poate încuraja o atitudine de încălcare a reglementărilor de sănătate publică", au mai stabilit judecătorii.

Ei au spus că poziția lui anti-vaccinare ar fi putut influența oameni de toate vârstele care îl apreciază ca sportiv. Totodată, judecătorii au ținut cont că Djokovic a participat la un interviu deși era confirmat pozitiv cu coronavirus, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Judecătorii James Allsop, Anthony Besanko și David O'Callaghan au decis că hotărârea ministrului Imigrării, Alex Hawke, a fost luată conform legii.

Motivele hotărârii, publicate online, joi, se referă la puterea lui Djokovic de a-i influenţa în special pe tinerii australieni de a respinge vaccinarea anti-Covid.

"O vedetă a tenisului mondial poate influenţa oameni de toate vârstele, tineri sau bătrâni, dar poate mai ales pe tinerii şi pe cei impresionabili îi poate influența să-l imite. Acest lucru nu este fantezist, nu are nevoie de dovezi. Chiar dacă Djokovic nu câştiga Australian Open, prin prezența lui în Australia, jucând, avea capacitatea de a-i încuraja pe cei care vor să fie ca el, ceea ce este un argument logic pentru ideea că el ar putea stimula sentimentul antivaccinare", se arată în motivare.

Judecătorii au remarcat, de asemenea, că era evident că Djokovic era împotriva vaccinării.

"Respingem ideea potrivit căreia ministrului nu i-a fost îngăduit să constate sau să concluzioneze că domnul Djokovic a avut o atitudine binecunoscută cu privire la vaccinare şi că i s-a opus”, se arată în document.

DOCUMENTUL integral AICI

Judecătorii s-au referit şi la un articol cu titlul "Ce a spus de fapt Novak Djokovic despre vaccinuri?”, potrivit căruia, în aprilie 2020, el s-a declarat împotriva vaccinării. "Deşi a spus că şi <şi-ar păstra mintea deschisă>, se pare că a spus că vrea să aibă său. Domnul Djokovic e perceput ca un erou şi simbol al libertăţii de alegere în ceea ce priveşte vaccinarea. Nu a fost iraţional ca ministrul să fie îngrijorat de faptul că sprijinul afirmat al unor grupuri antivaccinare pentru poziţia aparentă a domnului Djokovic cu privire la vaccinare ar putea încuraja mitinguri şi proteste care ar putea duce la creşterea transmiterii comunitare", au scris judecătorii în motivarea deciziei lui.

Judecătorii au ținut cont și de faptul că Djokovic a participat la un interviu deși era confirmat pozitiv cu coronavirus.

"Au fost dovezi... că domnul Djokovic a neglijat recent măsurile rezonabile de sănătate publică în străinătate, participând fără mască la activităţi, în timp ce era conştient că este infectat cu Covid. Deducem că acest lucru poate încuraja o atitudine de încălcare a reglementărilor de sănătate publică", au mai stabilit judecătorii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 ianuarie, 08:37
2
444

Novak Djokovic a investit într-un tratament revoluționar împotriva COVID

20 ianuarie, 08:37
2
444

Novak Djokovic a devenit acționarul majoritar al unei companii daneze de biotehnologie, care își propune să lanseze pe piaţă un tratament pentru COVID-19, fără să fie nevoie de vaccinare.

Novak Djokovic a investit într-un tratament revoluționar împotriva COVIDFoto: mirror.co.uk

Tenismenul sârb a cumpărat 80 la sută dintre acţiunile firmei. Potrivit site-ului oficial al companiei, 11 cercetători lucrează simultan din Danemarca, Australia şi Slovenia pentru a dezvolta o peptidă care inhibă coronavirusul să infecteze celulele umane, transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

Studiul a demarat în iulie, iar testele clinice ar urma să înceapă în Marea Britanie, în această vară.

Djokovic a fost expulzat zilele trecute din Australia, după ce guvernul federal i-a anulat viza, pe motiv că sportivul, care nu este vaccinat anti-COVID, reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică.

Numărul 1 mondial riscă să nu participe nici la Roland Garros, în mai, după ce guvernul francez a decis că toţi sportivii trebuie să fie vaccinaţi.

Tenismenul sârb a cumpărat 80 la sută dintre acţiunile firmei. Potrivit site-ului oficial al companiei, 11 cercetători lucrează simultan din Danemarca, Australia şi Slovenia pentru a dezvolta o peptidă care inhibă coronavirusul să infecteze celulele umane, transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

Studiul a demarat în iulie, iar testele clinice ar urma să înceapă în Marea Britanie, în această vară.

Djokovic a fost expulzat zilele trecute din Australia, după ce guvernul federal i-a anulat viza, pe motiv că sportivul, care nu este vaccinat anti-COVID, reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică.

Numărul 1 mondial riscă să nu participe nici la Roland Garros, în mai, după ce guvernul francez a decis că toţi sportivii trebuie să fie vaccinaţi.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 ianuarie, 11:26
0
198

Doi ucraineni, condamnați la închisoare: Vindeau droguri în Chișinău

19 ianuarie, 11:26
0
198

Doi ucraineni au fost condamnați la închisoare. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a demonstrat în instanța de judecată vinovăția celor doi în comercializarea drogurilor.

Doi ucraineni, condamnați la închisoare: Vindeau droguri în ChișinăuFoto: PCCOCS/ Facebook

Astfel, instanța de judecată i-a condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare, transmite Știri.md.

Potrivit Procuraturii, după executarea pedepsei se va purcede la expulzarea lor în Ucraina și confiscarea venitului obținut din activitatea ilegală – 1.500 euro de la bărbat și 3.000 euro de la femeie – precum și cei aproape 40.000 lei care au fost cheltuiți pentru examinarea dosarului de instanța de judecată. 

PCCOCS menționează că cei doi au fost reținuți în data de 26 iulie 2021, iar până acum s-au aflat în arest. 

În cazul femeii, aceasta a fost reținută în flagrant, într-o fâșie forestieră din Chișinău, atunci când îngropa în pământ un colet cu pachețele de droguri, pentru preluarea ulterioară de către curieri. 

Aceasta era responsabilă de acțiuni similare celor puse în sarcina bărbatului inculpat – ambalarea drogurilor și plasarea coletelor cu droguri în locuri specifice de pe terenuri publice, pentru alte etape ale procesului de comercializare a lor (inclusiv la intersecțiile unor străzi, dar și la tulpina unui copac din preajma unei biserici). 

În urma perchezițiilor la domiciliile acestora și în locurile în care au plasat drogurile, au fost găsite și ridicate droguri în cantități impunătoare de tip PVP (denumit „sare”), marijuana, metadona, alte substanțe psihotrope (inclusiv sub formă de ciuperci uscate, cu conținut psihotrop de psilocină). Pentru activitatea desfășurată, aceștia erau remunerați în criptovalută, dar și cu anumite cantități de droguri.

Inculpații au vârsta de 33 și, respectiv, 40 de ani, fără antecedente penale. Aceștia se cunoșteau, însă activau separat. Femeia venea din Ucraina în Moldova periodic, pentru două săptămâni, iar bărbatul muncea la Chișinău în două localuri, în calitate de consultant în domeniul alimentației sănătoase. 

Ambii și-au recunoscut vinovăția, iar potrivit legii, au beneficiat de procedura simplificată a judecării cauzei, fără administrarea probelor suplimentară în instanța de judecată. 

PCCOCS mai menționează că cei doi făceau parte dintr-un grup infracțional bine organizat. Membrii grupului erau recrutați pe ascuns și li se atribuiau roluri bine determinate, iar marea lor majoritate nu se cunoșteau personal și comunicau prin intermediul platformelor de internet, cu identități diferite de numele reale. 

În cadrul grupului, existau diferite niveluri de autoritate și responsabilitate, cu persoane cu rol de operator pe comunicarea cu clienții, dar și persoane care intrau în contact cu produsele de droguri – ambalatori, curieri, patronați de un manager general. 

Suplimentar acestor două condamnări, în prezent se examinează cauza în privința unui alt complice. Totodată, continuă urmărirea penală în privința unui alt membru al grupului.

Astfel, instanța de judecată i-a condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare, transmite Știri.md.

Potrivit Procuraturii, după executarea pedepsei se va purcede la expulzarea lor în Ucraina și confiscarea venitului obținut din activitatea ilegală – 1.500 euro de la bărbat și 3.000 euro de la femeie – precum și cei aproape 40.000 lei care au fost cheltuiți pentru examinarea dosarului de instanța de judecată. 

PCCOCS menționează că cei doi au fost reținuți în data de 26 iulie 2021, iar până acum s-au aflat în arest. 

În cazul femeii, aceasta a fost reținută în flagrant, într-o fâșie forestieră din Chișinău, atunci când îngropa în pământ un colet cu pachețele de droguri, pentru preluarea ulterioară de către curieri. 

Aceasta era responsabilă de acțiuni similare celor puse în sarcina bărbatului inculpat – ambalarea drogurilor și plasarea coletelor cu droguri în locuri specifice de pe terenuri publice, pentru alte etape ale procesului de comercializare a lor (inclusiv la intersecțiile unor străzi, dar și la tulpina unui copac din preajma unei biserici). 

În urma perchezițiilor la domiciliile acestora și în locurile în care au plasat drogurile, au fost găsite și ridicate droguri în cantități impunătoare de tip PVP (denumit „sare”), marijuana, metadona, alte substanțe psihotrope (inclusiv sub formă de ciuperci uscate, cu conținut psihotrop de psilocină). Pentru activitatea desfășurată, aceștia erau remunerați în criptovalută, dar și cu anumite cantități de droguri.

Inculpații au vârsta de 33 și, respectiv, 40 de ani, fără antecedente penale. Aceștia se cunoșteau, însă activau separat. Femeia venea din Ucraina în Moldova periodic, pentru două săptămâni, iar bărbatul muncea la Chișinău în două localuri, în calitate de consultant în domeniul alimentației sănătoase. 

Ambii și-au recunoscut vinovăția, iar potrivit legii, au beneficiat de procedura simplificată a judecării cauzei, fără administrarea probelor suplimentară în instanța de judecată. 

PCCOCS mai menționează că cei doi făceau parte dintr-un grup infracțional bine organizat. Membrii grupului erau recrutați pe ascuns și li se atribuiau roluri bine determinate, iar marea lor majoritate nu se cunoșteau personal și comunicau prin intermediul platformelor de internet, cu identități diferite de numele reale. 

În cadrul grupului, existau diferite niveluri de autoritate și responsabilitate, cu persoane cu rol de operator pe comunicarea cu clienții, dar și persoane care intrau în contact cu produsele de droguri – ambalatori, curieri, patronați de un manager general. 

Suplimentar acestor două condamnări, în prezent se examinează cauza în privința unui alt complice. Totodată, continuă urmărirea penală în privința unui alt membru al grupului.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 ianuarie, 05:29
0
1 103

O femeie care a furat banii unei bătrâne bolnave s-a dat de gol în somn

19 ianuarie, 05:29
0
1 103

Minciuna are picioare scurte, iar acest lucru l-a simţit pe pielea ei şi o femeie din Marea Britanie care a furat sume importante din bani de la o bătrână pe care o avea în grijă.

O femeie care a furat banii unei bătrâne bolnave s-a dat de gol în somnFoto: observatornews.ro

Aceasta s-a dat de gol pentru faptele sale în timp ce dormea, atunci când a vorbit în somn, transmite Știri.md cu referire la observatornews.ro.

Ruth Fort, în vârstă de 47 de ani a furat banii de la o femeie aflată în scaun cu rotile de care ar fi trebuit să aibă grijă în centrul de îngrijire în care lucra.

Peste 7.200 de lire sterline a furat femeia de la bătrână, bani pe care i-a folosit pentru a merge în vacanţe exclusiviste alături de soţul ei.

Bărbatul a fost cel care a şi raportat-o poliţiei, după ce femeia a recunoscut în somn că a furat banii, scrie The Mirror.

El a devenit suspicios încă din momentul în care a observat că soţia lui îşi permite să cheltuiască o mică avere pentru vacanţe în Mexic.

O lună mai târziu, adevărul avea să iasă la iveală. Într-o noapte, bărbatul a fost trezit de zgomotele femeii care mormăia în somn despre "bani", iar la scurt timp în urma vorbelor femeii, britanicul a găsit în geanta acesteia cardul de credit care aparţinea bătrânei de care ar fi trebuit să aibă grijă.

Tatăl a trei copii, Antony, în vârstă de 61 de ani, spune: „Am avut bănuielile mele când Ruth a început să cheltuiască în exces. A fost mai degrabă un instinct, la început.

Dar când am găsit cardul de debit în geantă, am știut doar că totul se adeverise. Am avut inima zdrobită. Am iubit-o profund pe Ruth, dar nu puteam să ignor ce făcuse. Mi-a fost detestabil faptul că ar putea fura de la o persoană vulnerabilă și a trebuit să o raportez".

Un gest care a destrămat o familie

Antony, în vârstă de 61 de ani, microbiolog, a cunoscut-o pe Ruth în timp ce studia la Universitatea Liverpool. Au început să se întâlnească în mai 2008 și s-au îndrăgostit datorită unei pasiuni comune pentru muzică.

„Am fost la concerte și ne-am plimbat mult. Am fost foarte fericiți împreună”, mărturiseşte bărbatul.

S-au mutat împreună în Fleetwood, Lancashire, și s-au căsătorit în ajunul Anului Nou 2010. Dar relația lor a întâmpinat dificultăți.

Cuplul s-a mutat apoi din nou într-un sat pitoresc din Lancashire, iar Ruth s-a apucat de alergat și de fitness și a găsit de lucru cu jumătate de normă ca îngrijitoare. Antony s-a simțit încurajat că problemele lor aproape trecuseră.

Aceasta s-a dat de gol pentru faptele sale în timp ce dormea, atunci când a vorbit în somn, transmite Știri.md cu referire la observatornews.ro.

Ruth Fort, în vârstă de 47 de ani a furat banii de la o femeie aflată în scaun cu rotile de care ar fi trebuit să aibă grijă în centrul de îngrijire în care lucra.

Peste 7.200 de lire sterline a furat femeia de la bătrână, bani pe care i-a folosit pentru a merge în vacanţe exclusiviste alături de soţul ei.

Bărbatul a fost cel care a şi raportat-o poliţiei, după ce femeia a recunoscut în somn că a furat banii, scrie The Mirror.

El a devenit suspicios încă din momentul în care a observat că soţia lui îşi permite să cheltuiască o mică avere pentru vacanţe în Mexic.

O lună mai târziu, adevărul avea să iasă la iveală. Într-o noapte, bărbatul a fost trezit de zgomotele femeii care mormăia în somn despre "bani", iar la scurt timp în urma vorbelor femeii, britanicul a găsit în geanta acesteia cardul de credit care aparţinea bătrânei de care ar fi trebuit să aibă grijă.

Tatăl a trei copii, Antony, în vârstă de 61 de ani, spune: „Am avut bănuielile mele când Ruth a început să cheltuiască în exces. A fost mai degrabă un instinct, la început.

Dar când am găsit cardul de debit în geantă, am știut doar că totul se adeverise. Am avut inima zdrobită. Am iubit-o profund pe Ruth, dar nu puteam să ignor ce făcuse. Mi-a fost detestabil faptul că ar putea fura de la o persoană vulnerabilă și a trebuit să o raportez".

Un gest care a destrămat o familie

Antony, în vârstă de 61 de ani, microbiolog, a cunoscut-o pe Ruth în timp ce studia la Universitatea Liverpool. Au început să se întâlnească în mai 2008 și s-au îndrăgostit datorită unei pasiuni comune pentru muzică.

„Am fost la concerte și ne-am plimbat mult. Am fost foarte fericiți împreună”, mărturiseşte bărbatul.

S-au mutat împreună în Fleetwood, Lancashire, și s-au căsătorit în ajunul Anului Nou 2010. Dar relația lor a întâmpinat dificultăți.

Cuplul s-a mutat apoi din nou într-un sat pitoresc din Lancashire, iar Ruth s-a apucat de alergat și de fitness și a găsit de lucru cu jumătate de normă ca îngrijitoare. Antony s-a simțit încurajat că problemele lor aproape trecuseră.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 11:12
5
733

Anders Breivik, autorul atacului din Norvegia cu 69 de morți, cere să fie eliberat

18 ianuarie, 11:12
5
733

Un tribunal norvegian îl audiază, începând de marţi, pe autorul atacurilor din 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik, acesta urmând să explice motivele pentru care crede că ar trebui să fie pus în libertate după ce a stat în închisoare peste zece ani, informează Reuters.

Anders Breivik, autorul atacului din Norvegia cu 69 de morți, cere să fie eliberatFoto: gandul.ro

Audierile se vor desfăşura în interiorul penitenciarului de maximă securitate Skien, unde Breivik îşi execută sentinţa, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Anul trecut, Biroul procurorului public din Oslo a respins cererea lui Anders Behring Breivik de eliberare condiţionată.

''Poziţia noastră este că detenţia trebuie să continue, pentru a proteja societatea'', a declarat procurorul de caz Hulda Karlsdottir pentru Reuters.

Dacă cererea de eliberare este respinsă, atunci Anders Behring Breivik, care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen, poate solicita o nouă audiere în termen de un an, a spus Karlsdottir.

La rândul său, Oystein Storrvik, avocatul lui Breivik, a spus că acesta ''a cerut să fie eliberat şi solicitarea este un drept pe care el îl are''.

La 22 iulie 2011, Breivik a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, loc în care se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist, unde a ucis 69 de persoane, scrie Agerpres.

Atacurile au fost cele mai grave acte de violenţă comise în Norvegia după al Doilea Război Mondial. În 2012, Anders Behring Breivik, acum în vârstă de 42 de ani, a fost condamnat la pedeapsa maximă, 21 de ani de închisoare, care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate.

Audierile se vor desfăşura în interiorul penitenciarului de maximă securitate Skien, unde Breivik îşi execută sentinţa, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Anul trecut, Biroul procurorului public din Oslo a respins cererea lui Anders Behring Breivik de eliberare condiţionată.

''Poziţia noastră este că detenţia trebuie să continue, pentru a proteja societatea'', a declarat procurorul de caz Hulda Karlsdottir pentru Reuters.

Dacă cererea de eliberare este respinsă, atunci Anders Behring Breivik, care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen, poate solicita o nouă audiere în termen de un an, a spus Karlsdottir.

La rândul său, Oystein Storrvik, avocatul lui Breivik, a spus că acesta ''a cerut să fie eliberat şi solicitarea este un drept pe care el îl are''.

La 22 iulie 2011, Breivik a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, loc în care se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist, unde a ucis 69 de persoane, scrie Agerpres.

Atacurile au fost cele mai grave acte de violenţă comise în Norvegia după al Doilea Război Mondial. În 2012, Anders Behring Breivik, acum în vârstă de 42 de ani, a fost condamnat la pedeapsa maximă, 21 de ani de închisoare, care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 11:10
8
555

După Australia și Franța, Djokovic primește un avertisment și din Spania

18 ianuarie, 11:10
8
555

Premierul spaniol Pedro Sanchez i-a transmis un avertisment jucătorului de tenis Novak Djokovic: va trebui să respecte regulile anti-COVID ale țării dacă vrea să participe la turneul de la Madrid, relatează CNN.

După Australia și Franța, Djokovic primește un avertisment și din SpaniaFoto: The Guardian

Declarația vine după ce Djokovic a fost expulzat din Australia, pentru că nu era vaccinat anti-COVID, iar Franța a anunțat că nu va permite accesul jucătorilor nevaccinați la turneul de la Roland Garros, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Openul de la Madrid va avea loc la sfârșitul lunii aprilie.

Pedro Sanchez a lăudat decizia Australiei de a-l expulza pe Djokovic, spunând că are „respect total pentru decizia guvernului australian” și că sportivul va trebui să respecte și regulile din Spania.

În prezent, Spania cere vizitatorilor să prezinte dovada vaccinării complete, un test COVID negativ făcut cu cel mult 72 de ore înainte de sosire sau dovada trecerii prin infectarea cu COVID-19.

Pentru evenimentele sportive internaționale din țară pot fi introduse reguli suplimentare pentru participanți, cum ar fi testarea zilnică pentru COVID-19 în timpul turneului, a declarat luni pentru CNN un înalt oficial guvernamental.

Declarațiile vin după ce Djokovic a fost implicat într-un scandal internațional privind participarea la Australian Open.

El a fost expulzat, duminică, din Australia, în urma unei decizii definitive a instanței, care nu s-a lăsat convinsă de documentele cu care sportivul încerca să justifice faptul că nu e vaccinat anti-COVID.

Viza de Australia a lui Djokovic a fost anulată definitiv, „din motive de sănătate şi ordine, pe baza faptului că este în interesul public o astfel de măsură”, după cum a explicat ministrul Imigraţiei, Alex Hawke.

Și guvernul francez, care, în urmă cu zece zile, susţinea că tenismanul sârb Novak Djokovic ar putea participa la turneul de la Roland Garros, chiar dacă nu era vaccinat împotriva COVID-19, a revenit asupra acestei decizii şi a precizat că toţi jucătorii care vor concura la turneul de Mare Şlem de la Paris vor trebui să aibă schema completă de vaccinare.

Declarația vine după ce Djokovic a fost expulzat din Australia, pentru că nu era vaccinat anti-COVID, iar Franța a anunțat că nu va permite accesul jucătorilor nevaccinați la turneul de la Roland Garros, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Openul de la Madrid va avea loc la sfârșitul lunii aprilie.

Pedro Sanchez a lăudat decizia Australiei de a-l expulza pe Djokovic, spunând că are „respect total pentru decizia guvernului australian” și că sportivul va trebui să respecte și regulile din Spania.

În prezent, Spania cere vizitatorilor să prezinte dovada vaccinării complete, un test COVID negativ făcut cu cel mult 72 de ore înainte de sosire sau dovada trecerii prin infectarea cu COVID-19.

Pentru evenimentele sportive internaționale din țară pot fi introduse reguli suplimentare pentru participanți, cum ar fi testarea zilnică pentru COVID-19 în timpul turneului, a declarat luni pentru CNN un înalt oficial guvernamental.

Declarațiile vin după ce Djokovic a fost implicat într-un scandal internațional privind participarea la Australian Open.

El a fost expulzat, duminică, din Australia, în urma unei decizii definitive a instanței, care nu s-a lăsat convinsă de documentele cu care sportivul încerca să justifice faptul că nu e vaccinat anti-COVID.

Viza de Australia a lui Djokovic a fost anulată definitiv, „din motive de sănătate şi ordine, pe baza faptului că este în interesul public o astfel de măsură”, după cum a explicat ministrul Imigraţiei, Alex Hawke.

Și guvernul francez, care, în urmă cu zece zile, susţinea că tenismanul sârb Novak Djokovic ar putea participa la turneul de la Roland Garros, chiar dacă nu era vaccinat împotriva COVID-19, a revenit asupra acestei decizii şi a precizat că toţi jucătorii care vor concura la turneul de Mare Şlem de la Paris vor trebui să aibă schema completă de vaccinare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...