Ziua Romilor în Moldova: Inegalitățile persistente în educație, sănătate și muncă

Potrivit raportului, această zi nu este doar un moment de celebrare a identității și culturii rome, ci și un prilej de evaluare a eficienței politicilor publice de incluziune. Potrivit Recensământului din 2024, în Republica Moldova, romii reprezintă circa 0,4% din populație, adică aproximativ 9.300 de persoane. Totuși, alte estimări indică cifre mult mai mari, ceea ce sugerează limite ale datelor oficiale, generate inclusiv de reticența unor persoane de a se autoidentifica din cauza stigmatizării, transmite Știri.md.

Această problemă afectează direct politicile publice, care sunt construite pe baze statistice incomplete.

Raportul evidențiază discrepanțe majore în educație. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au studii superioare, comparativ cu peste 19% în rândul populației generale.

Totodată, aproape 30% dintre romi nu au finalizat nicio formă de învățământ sau au doar educație preșcolară, iar peste 60% se opresc la nivel primar sau gimnazial, ceea ce limitează drastic accesul la locuri de muncă stabile.

Lipsa educației se reflectă direct în nivelul de trai. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială de doar 230 de lei pentru medicamente le-ar crea dificultăți majore, iar peste 36% nu ar avea deloc acești bani.

Veniturile reduse și ocuparea informală contribuie la menținerea unui risc ridicat de sărăcie, în special în rândul femeilor rome.

Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au apelat la servicii medicale nici măcar în situații urgente, din cauza lipsei banilor pentru transport, medicamente sau consultații.

În același timp, accesul la utilități rămâne limitat. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la gaze naturale, comparativ cu aproximativ 72% în cazul populației non-rome.

Raportul arată că prejudecățile sociale rămân ridicate. Peste 53,7% dintre cetățeni nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten.

În același timp, participarea romilor în viața publică este redusă, de doar 7,2%, ceea ce reflectă bariere persistente precum discriminarea, lipsa accesului la informații și reprezentarea slabă în procesul decizional.

Pentru a reduce aceste inegalități, CPD propune o serie de măsuri, printre care:

• facilități fiscale pentru angajatorii care încadrează persoane de etnie romă;
• programe de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat;
• simplificarea procedurilor de legalizare a locuințelor și scutirea de taxe;
• introducerea cotelor de incluziune în Codul Electoral;
• sancționarea discursului de ură și în afara campaniilor electorale;
• extinderea rețelei de mediatori comunitari și îmbunătățirea remunerării acestora.

Autoarea raportului, Natalia Covrig, directoare executivă a CPD, subliniază că inegalitățile nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unor mecanisme care se perpetuează în timp.

„Republica Moldova trebuie să prioritizeze colectarea datelor corecte și să finanțeze adecvat programele de incluziune pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă”, a declarat aceasta.

Raportul a fost elaborat de CPD cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, în cadrul unui proiect implementat în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol.