Ziua Nistrului, marcată în R. Moldova: Curiozități despre fluviu

Pe timpuri grecii antici şi romanii cunoşteau acest râu, numindu-l Tiras, transmite Știri.md.

În Evul Mediu de-a lungul lui trecea calea comercială de la Lvov spre Crimea şi Turcia. Cetăţile măreţe, ridicate pe malul drept al râului s-au păstrat până astăzi la Hotin (Ucraina), Soroca, Bender, Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina).

Nistru este o importantă cale de navigaţie în partea de nord-vest a zonei din apropierea coastei Mării Negre.

Râul e obişnuit să prezinte un punct focal al activităţilor umane din toate timpurile şi epocile. Ambele maluri ale sale au fost întotdeauna dens populate.

Râul Nistru izvorăște din Carpaţii Ucraineni, din izvorul din nord – vestul pantei muntelui Rozluci, din preajma satului Volcie şi se revarsă prin limanul Nistrului în Marea Neagră, la 35 km spre sud – vest de oraşul Odesa.

Lungimea râului este de 1.362 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 72100 km2 .

Cota de altitudine a izvorului constituie 870 m, gura - 1,0 m, căderea totală a râului alcătuieşte 759 m, media unghiului de înclinare a suprafeței este de 1,78 %, maxima - 39,0 % (la al 4-lea km de la izvor), minima – 0,1% la gura de vărsare.

Bazinul Nistrului este situat pe teritoriul a două ţări: Ucraina şi Moldova, având o formă ovală alungită cu strangulaţie, la intrare pe teritoriul Republicii Moldova, pe care îl străbate pe o lungime de 700 km, lăţimea medie fiind de 120 km.

Albia râului e deschisă, în unele locuri acoperită de arbori, iar malurile cursului inferior sunt acoperite cu vegetaţie.

Patul albiei, în mare parte e pietros - pietrişul şi prundişul nimerind în r. Nistru din afluenţii Carpatici, iar mai la sud nisipo-mîlos, în locul de scurgere în liman este argilonisipos cu un strat semnificativ de mâl.

Malurile sunt abrupte, cu altitudinea de 3-6 m, argiloase şi nisipoase cu plaje nisipoase şi de prundiş, acoperite cu iarbă, arbori şi arbuşti, în regiunea predeltaică – fiind joase, line, acoperite cu rogoz, stuf şi pe alocuri cu arbuşti.

Nistrul ca şi toate râurile, care încep din munţi este un râu capricios.

Dacă în Carpaţi cade multă zăpadă, iar primăvara, de obicei la sfîrşitul lui martie, râul Nistru se revarsă în cursul său inferior.

Sunt şi revărsări din cauza ploilor torenţiale, acesta este specificul întregii zone de sud-vest a ţării noastre. Nivelul apei este cel mai jos în luna septembrie şi în lunile de iarnă.

În decembrie râul, de obicei, îngheaţă, dar numai pentru trei luni, la începutul lunii martie, iar uneori şi la sfârşit de februarie râul începe să se dezgheţe, pornirea gheţurilor durează 1-2 săptămâni.

Grosimea gheţii este în medie de 15-25 cm, iar o dată la 5-6 ani pornirea gheţurilor nu este în general, în lunile reci ale iernii se formează, însă, blocaje puternice de gheaţă. Revărsările dese şi neaşteptate sute de ani au provocat pagube mari.

Şi iată în anul 1954 lângă un orăşel nu prea mare − Dubăsari a fost construită o hidrocentrală. Barajul ei nu reglementează scurgerea Nistrului, dar totuşi reţine apa şi acumulează apele sale. Mai sus de baraj a fost creat un lac de acumulare mare, cu adâncimea de 14-18 m.

Acum acest lac de acumulare e cel mai mare din republică, suprafaţa sa, cînd nivelul este mediu, constituie 5400 ha. Malurile stâncoase, înalte, în multe locuri cu păduri pitoreşti sînt un loc minunat pentru odihnă, pescuit, turism.

Nistru se încadrează printre cele mai importante 9 cursuri de apă din Europa şi este unul dintre cele mai interesante rîuri din regiune.

Diverse culturi, popoare, tradiţii şi obiceiuri s-au dezvoltat pe malurile sale în trecut.

Pe teritoriul Moldovei, bazinul Nistrului este leagănul locurilor cu adevărat pitorești. Malurile rîului sunt abrupte şi pietroase în cursul mijlociu, plate şi deschise în apropierea cursului inferior, ele bucurându-ne ochiul cu o permanentă schimbare de peisaj.

Sunt deosebit de frumoase meandrele Nistrului, mai ales primăvara, în aprilie, când pe maluri ca o panglică mare albă se întind livezile înflorite de măr.

Fauna ecosistemelor acvatice şi palustre ale fluviului Nistru cuprinde 125 de specii de animale vertebrate, ceea ce constituie peste 80% din numărul total de vertebrate prezente în ecosistemele acvatice.

O biodiversitate bogată posedă bălţile din cursul inferior al Nistrului, unde vieţuiesc multe specii periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, cum ar fi: vidra, nurca europeană, cormoranul mic, lopătarul, ș.a.

Râul Nistru - principala arteră acvatică a Republicii Moldova, joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi în general, în dezvoltarea durabilă a ţării.

Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi ale Ucrainei, inclusiv a regiunii Odesa, sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

Un obiectiv important în menţinerea echilibrului ecologic al râului este şi monitorizarea calităţii apei r. Nistru, realizată în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat de către Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului.

Monitorizarea calităţii apei r. Nistru a început în anii ’60 ai secolului trecut, iar un caracter sistematic a obţinut în anii ’80, când se realizau observaţiile sistematice asupra caracteristicelor calitative şi cantitative ale râului ca un obiectiv acvatic de primă importanță pentru ţară.

Monitorizarea calităţii apei r. Nistru în anul 2016 pe teritoriul Republicii Moldova s-a efectuat în 8 secţiuni: s. Naslavcea, or. Otaci, s. Vasilcău, or. Camenca, or. Vadul lui Vodă, s. Cremenciug, s. Olănești şi s. Palanca, de unde s-au colectat probe conform Programului de activitate.

Conform acordului bilateral cu Ucraina, la punctele de monitoring a apei r. Nistru - or. Otaci și s. Palanca, trimestrial, în comun cu colegii din țara vecină se efectuează observații asupra calității apei râului.

Apa nu are granițe. Aproximativ 10 milioane de persoane din mai multe țări consumă apă din râul Nistru. Apa are calitate inferioară, iar noi trebuie să ne unim eforturile pentru a o îmbunătăți.

Protejaţi natura! Protejaţi-vă viaţa!