Ziua Internațională a Femeii: De ce 8 Martie rămâne mai mult decât o sărbătoare

Originea zilei datează de la începutul secolului XX, când femeile au început să-și ceară public drepturi politice și condiții de muncă mai bune. Prima celebrare documentată a fost în Statele Unite, pe 28 februarie 1909, sub denumirea „National Woman’s Day”, la inițiativa Partidului Socialist American, transmite Știri.md cu referire la agora.md.

Un moment simbolic a avut loc în 1908, când 15.000 de femei au protestat pe străzile New York-ului cerând salarii mai mari, reducerea programului de lucru, drepturi la vot și abolirea muncii copiilor. Sloganul lor „Pâine și trandafiri” a devenit un simbol internațional: pâinea reprezenta securitatea economică, iar trandafirii o viață mai bună.

Prima celebrare europeană a avut loc în 1911, în Austria, Danemarca, Germania și Elveția, cu manifestații pentru drepturi civile și eliminarea discriminării la locul de muncă. La scurt timp, incendiul devastator din fabrica Triangle Shirtwaist din New York, în care au murit 146 de muncitori, majoritatea femei, a intensificat cererile pentru condiții de muncă sigure și reglementări industriale stricte, care au fost ulterior extinse la nivel federal în SUA.

În 1913, înainte de Primul Război Mondial, Ziua Femeii a devenit un prilej de promovare a păcii și solidarității internaționale, cu campanii organizate, printre altele, în Rusia sub sloganul „Pâine și Pace”. După Revoluția din Octombrie, ziua de 8 Martie a fost recunoscută oficial în Uniunea Sovietică, devenind nelucrătoare abia în 1965.

La nivel global, un moment definitoriu a fost anul 1977, când Organizația Națiunilor Unite a declarat „Anul Internațional al Femeilor” și a instituit perioada 1976–1985 drept „Deceniul ONU pentru condiția femeii”.

Astăzi, Ziua Internațională a Femeii celebrează femeile care au luptat pentru drepturi și egalitate, inclusiv dreptul la vot, educație, proprietate și asistență medicală, iar modul în care este marcată diferă de la o țară la alta.