Volumele de apă subterană extrase pentru îmbuteliere, în scădere în ultimii ani

Datele Ministerului Mediului, prezentate la solicitarea Teleradio-Moldova, arată că în perioada 2020–2024 au fost extrase peste 1,2 miliarde de tone de apă subterană. Cea mai mare cantitate a fost înregistrată în 2022, când aproape 367 de milioane de tone au fost scoase la suprafață, transmite Știri.md.

Cea mai mare parte a apei extrase este utilizată pentru consum potabil și menajer. Statisticile indică o creștere a volumului extras între 2020 și 2022, când nivelul a atins aproape 366,5 milioane de metri cubi. Ulterior, cantitățile au început să scadă, ajungând la peste 310 milioane de metri cubi în 2023 și la aproximativ 286 de milioane de metri cubi în 2024.

În cazul apelor minerale destinate consumului intern, extracția a oscilat, totalizând aproximativ 1,5 milioane de tone în ultimii ani. Totodată, volumul de apă potabilă subterană destinată îmbutelierii a înregistrat o tendință descendentă. Dacă în 2020 au fost extrase circa 121.967 de metri cubi, în 2023 cantitatea a scăzut la 83.697 de metri cubi, iar în 2024 s-au extras aproximativ 87 de mii de tone.

Ecologistul Vladimir Garaba afirmă că reducerea extracției este benefică, deoarece rezervele de apă subterană profundă nu se refac natural, spre deosebire de apele de suprafață alimentate de precipitații. În opinia sa, diminuarea volumelor extrase contribuie la conservarea resurselor pentru generațiile viitoare.

Calitatea apei subterane rămâne o problemă

Potrivit specialistului, în multe regiuni ale țării apele subterane nu corespund standardelor sanitare pentru consum direct. Situația este mai dificilă în sudul și centrul Republicii Moldova.

În unele zone, precum Chișinău, Orhei sau raioanele din nord, apa poate fi consumată doar după tratare corespunzătoare. În alte regiuni, precum Taraclia sau unele localități din raionul Hâncești, apa extrasă este utilizată în principal în scopuri tehnice.

Specialiștii explică faptul că straturile acvifere conțin adesea concentrații ridicate de săruri, metale grele sau alte substanțe precum hidrogen sulfurat ori amoniac. Poluarea este determinată atât de procese naturale, cât și de activități umane.

Un exemplu este raionul Criuleni, unde unele puțuri arteziene au fost contaminate cu amoniac provenit de la ferme zootehnice, ceea ce a afectat calitatea apei.

Ecologistul subliniază că reducerea poluării depinde de eliminarea surselor de contaminare și de aplicarea unor sisteme eficiente de filtrare. În unele cazuri, tratarea apei poluate poate fi mult mai costisitoare decât tratarea apei curate.

Riscuri pentru sănătate

Medicii avertizează că apa contaminată poate avea efecte negative asupra sănătății. Gastroenterologul Cristina Bîscal, de la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, spune că prezența metalelor grele, a sărurilor sau a hidrogenului sulfurat poate afecta mai multe sisteme ale organismului.

Potrivit medicului, microorganismele care se dezvoltă în apă, mai ales în sezonul cald, pot provoca infecții digestive, precum gastroenterite sau enterocolite. În același timp, metalele grele se pot acumula în organism și pot genera afecțiuni pe termen lung.

Specialiștii precizează că fierberea apei nu elimină metalele grele și este eficientă doar împotriva unor bacterii. În zonele afectate, soluția recomandată este utilizarea sistemelor moderne de filtrare pentru a asigura apă potabilă sigură.