Potrivit șefei Centrului de Prognoze și Avertizări din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Tatiana Dabija, cea mai mare valoare, de 42,4 grade, a fost înregistrată în anul 2012, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

„Temperaturi de 40 nu avem. Temperatura corectă se măsoară la umbră”, a explicat Tatiana Dabija.

Expertul de mediu Tudor Castraveț a explicat că valul de caniculă din ultima săptămână nu este ieșit din comun pentru vara anului 2024, iar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este faptul că acești ani calzi devin tot mai frecvenți.

„Nu avem bătut niciun fel de recorduri termice în acest an. Au mai fost în ultimele două decenii ani foarte calzi - 2007, 2012, 2014. Schimbările climatice, despre care vorbesc oamenii de știință și societatea, sunt un fapt incontestabil. Ultimul raport al grupului de lucru pentru schimbările climatice arată clar că aceste modificări ale climei globale sunt consecința acțiunilor noastre, nu o stare naturală a mediului terestru, chiar dacă schimbări ale planetei au avut loc întotdeauna din cauze naturale”, a spus expertul.

„Calitatea vieții noastre va fi influențată la modul practic, în primul rând, prin efectele pe care le au aceste schimbări climatice. Încălzirea globală este consecința acelui efect de seră determinat de emisiile de gaze cu efect de seră în cantități mari în atmosferă. Încălzirea globală duce la schimbări globale și regionale pe toate compartimentele. Pe noi ne va afecta compartimentul legat de apă, în mod special. Secetele și inundațiile”, a continuat Tudor Castraveț.

Potrivit expertului de mediu, ploile vor fi mai rare, sub formă de averse, și nu vor contribui la suplinirea lipsei de apă. Acestea, însă, vor crea probleme suplimentare, cum ar fi eroziunea solurilor, un fenomen ce rezultă din schimbările climatice.

Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a explicat că agricultura este dependentă direct de condițiile climaterice, însă tehnologiile moderne și o atitudine responsabilă ar putea diminua din impact.

„Nu este o problemă mare în secolul al XXI-lea atunci când vorbim despre o genetică performantă, tehnologii moderne de cultivare, o atitudine pe care trebuie să o aibă fiecare dintre noi. Nu trebuie să așteptăm că va veni cineva, acest stat sau nu știu cine, să ne facă ceva, iar noi să distrugem în continuare (...). Noi trebuie să împădurim această țară, noi avem multe terenuri care sunt degradate. Noi am avut multe fâșii forestiere care au fost tăiate. Noi avem programe care nemijlocit finanțează plantarea acestor fâșii forestiere, doar că nu avem doritori. Nivelul de finanțare este la 80 de procente”, a specificat Vasile Șarban.

Amintim că, potrivit avertizării emise de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, până la 22 iulie, din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei precipitaților, pe arii extinse se va menține pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural.

În context, IGSU avertizează repetat populația despre riscul producerii incendiilor forestiere și de vegetație uscată pe arii extinse.

„Izbucnirea acestora poate provoca pagube materiale semnificative mediului înconjurător, sectorului locativ și poate prezenta un risc iminent pentru sănătatea și viața oamenilor.

În condiții de temperaturi ridicate și umiditate redusă, riscul producerii incendiilor de vegetație este mai mare. Astfel, în vederea prevenirii incendiilor, cetățenii sunt rugați să evite utilizarea focului deschis în preajma lanurilor, spațiilor forestiere și locurilor de agrement. Cetățenii sunt îndemnați să nu dea foc vegetației uscate, miriștii sau gunoiului menajer pentru curățarea terenurilor și gospodăriilor.

Oamenii sunt rugați să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse pe suprafețe în preajma spațiilor forestiere.

În timpul aflării în spații forestiere, persoanele sunt îndemnate să stingă rugurile și mangalurile la plecare, dar și să nu lase nesupravegheate sursele de foc deschis. Maturii sunt îndemnați să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită jocul cu focul pentru evitarea producerii incendiilor”, sunt recomandările IGSU.