Unde este cea mai mare corupție? Ce părere au judecătorii, procurorii și avocații

Președinția este văzută ca fiind mai puțin afectată de acest fenomen, iar salariile mici și lipsa transparenței sunt considerate principalele cauze ale corupției. Sistemul judiciar și Procuratura sunt percepute diferit, avocații indicând niveluri mai ridicate de corupție decât judecătorii și procurorii, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Potrivit rezultatelor sondajului, ponderea judecătorilor care consideră că în Republica Moldova există multă sau foarte multă corupție a crescut de la 28% la 37% în ultimii cinci ani, în timp ce proporția celor care cred că există puțină corupție a scăzut cu 18% din 2023 și până în prezent. Procurorii raportează o ușoară creștere a percepției corupției ridicate, iar avocații rămân cei mai critici, peste 70% indicând niveluri înalte de corupție.

Cercetarea mai arată că, în ultimii doi ani, tot mai puțini reprezentanți ai sistemului judiciar afirmă că în țară nu există corupție. În rândul judecătorilor, ponderea celor care împărtășesc această opinie a scăzut de la 11% la 4% pentru perioada menționată. O tendință similară se observă și în rândul procurorilor - 6% în 2025 față de 7% în 2023, precum și în cazul avocaților, unde ponderea a coborât ușor, de la 2% la 1%.

Parlamentul și Guvernul - văzute ca fiind cele mai afectate de corupție

Peste 38% dintre judecători, 46% dintre procurori și 54% dintre avocați consideră că în Parlament și Guvern corupția este multă sau foarte multă. Avocații exprimă cele mai critice opinii – peste jumătate dintre aceștia indică un nivel înalt de corupție în ambele instituții.

Președinția este percepută ca fiind mai puțin afectată de corupție. 17% dintre judecători și 19% dintre avocați consideră că aici corupția nu există. Ponderea celor care văd corupție multă sau foarte multă este mai redusă: 19% în rândul judecătorilor, 30% în rândul procurorilor și 23% în rândul avocaților.

Percepții divergente asupra corupției în sistemul de justiție

Sistemul judecătoresc și Procuratura sunt percepute diferit de către cele trei categorii. Judecătorii tind să aibă o imagine mai pozitivă în raport cu propriul sistem, în contrast cu percepția mai rezervată a procurorilor și avocaților. Spre exemplu, doar o treime dintre procurori și puțin peste jumătate dintre avocați au o părere favorabilă despre sistemul judecătoresc.

În ceea ce privește Procuratura, avocații sunt cei mai critici, 65% percep un nivel ridicat de corupție, comparativ cu evaluările mai temperate ale procurorilor și judecătorilor.

Totodată, aproximativ o treime dintre procurori și peste jumătate dintre avocați consideră că există corupție multă sau foarte multă în cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Poliția este printre instituțiile cel mai des asociate cu niveluri ridicate de corupție. Alte profesii juridice - notari, executori, administratori - sunt văzute ca fiind mai puțin corupte de judecători și procurori, însă avocații indică niveluri mai ridicate de corupție și în aceste structuri.

Factorii care influențează fenomenul corupției

Salariile mici sunt percepute ca un factor important care contribuie la corupție, în special de către procurori – 94% dintre aceștia consideră că influențează mult sau foarte mult fenomenul. Aceeași opinie este împărtășită de o majoritate clară și în rândul judecătorilor - 78%, dar și al avocaților - 71%.

Lipsa transparenței în organele de conducere și autoadministrare este văzută ca o cauză semnificativă mai ales de avocați - 73% din respondenți, aceștia fiind urmați de procurori - 58% și judecători - 48%. Aproape o treime dintre judecători cred că influența acestui factor este redusă, iar 12% consideră că nu are niciun impact.

Deficiențele în sistemul de selectare și promovare sunt percepute ca sursă majoră a corupției în special de avocați - 83%. Procurorii (63%) și judecătorii (51%) sunt mai reținuți în această privință. Tot judecătorii înregistrează și cea mai mare pondere de neîncredere în influența acestui factor – 16% consideră că nu contribuie deloc.

Lipsa pedepsei pentru persoanele corupte este indicată ca o cauză esențială în perpetuarea fenomenului, în principal de avocați (81%). Doar 53% dintre procurori și 41% dintre judecători împărtășesc această opinie. În rândul judecătorilor, 16% afirmă că lipsa pedepselor nu influențează deloc corupția, iar în rândul procurorilor – 9%.

Percepția corupției în sistemul de justiție: cum s-au împărțit opiniile între judecători, procurori și avocați

Afirmația potrivit căreia „corupția este o parte indispensabilă a sistemului de justiție” este respinsă în majoritate de judecători (78%) și procurori (62%), în timp ce aproape jumătate dintre avocați o acceptă total sau parțial. De asemenea, aproape jumătate dintre avocați consideră că, pentru intrarea și avansarea în carieră, „corupția este o precondiție”, opinie împărtășită într-o măsură mai mică de procurori (27%) și foarte puțin de judecători (7%).

Întrebați unde se manifestă cel mai înalt nivel de corupție în sistemul judecătoresc, toate cele trei categorii de respondenți au arătat spre Curțile de Apel. Totuși, un procent semnificativ – în special dintre judecători (65%) și procurori (53%) – nu au oferit niciun răspuns. În general, se observă o tendință de descreștere a ponderii celor care afirmă că există corupție în sistemul judecătoresc.

În ceea ce privește instituțiile din cadrul sistemului judecătoresc, Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Justiției sunt cel mai des menționate ca având un nivel ridicat de corupție, mai ales de procurori și avocați. Totuși, majoritatea judecătorilor (71%) au evitat să răspundă la această întrebare.

Pentru instituțiile din cadrul sistemului procuraturii, cele mai frecvent menționate au fost PCCOCS și Procuratura Anticorupție. Avocații au indicat într-o proporție mai mare și procuraturile raionale. Și în acest caz, o parte considerabilă a respondenților nu a oferit niciun răspuns.

Când este vorba despre nivelul corupției în instituțiile auxiliare ale sistemului procuraturii, precum Consiliul Superior al Procurorilor, Colegiile de selecție, disciplină și etică sau Inspecția Procurorilor, procentele celor care au indicat existența corupției sunt relativ mici. Față de anul 2023, se constată o scădere a celor care percep corupția în aceste instituții, însă a crescut semnificativ ponderea celor care refuză să răspundă.

În domeniul avocaturii, cele mai frecvent menționate ca fiind afectate de corupție sunt Comisia de licențiere și, într-o mai mică măsură, avocații de rând. Totuși, și aici un număr mare de respondenți, în special judecători și procurori, au ales să nu ofere un răspuns.

Ministra Justiției: Fiecare aspect semnalat reprezintă o oportunitate de îmbunătățire

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menționat în cadrul evenimentului de prezentarea a sondajului că, pe lângă rezultate pozitive înregistrate la mai multe capitole, percepția corupției se numără printre constatările stagnante.

„Fiecare aspect semnalat reprezintă o oportunitate de îmbunătățire, dar și, desigur, o provocare care ne solicită să fim vigilenți prin acțiuni corective și politici anticorupție mai ferme”, a declarat ministra.

În acest context, ministra a reiterat angajamentele Republicii Moldova în etapa de preaderare la Uniunea Europeană, inclusiv în lupta cu corupția, eficienta în justiție și în procuratură, dar și măsurile care vizează drepturile omului.

„Toate aceste angajamente trebuie realizate doar printr-un efort comun. Este nevoie de o angajare plenară a tuturor reprezentanților instituțiilor de drept în egală măsură, iar pentru a îmbunătăți și percepția publică este nevoie ca instituțiile statului responsabile de aplicarea legii să fie cele mai vigilente”, a adăugat ministra Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a punctat necesitatea menținerii unui dialog deschis, responsabil și constructiv între judecători, procurori și avocați, „astfel încât să oferim o perspectivă complexă, echilibrată și indispensabilă pentru diagnosticarea și reformarea eficientă a justiției”.

Referitor la datele sondajului privind percepția corupției, Veronica Mihailov-Moraru a remarcat faptul că mulți dintre cei intervievați au refuzat să răspundă la unele întrebări.

„Oricum, aceasta nu înseamnă că nu trebuie să luăm în considerație concluziile respective și să conștientizăm că măsurile de anticorupție trebuie să fie mult mai ferme. Pe de altă parte, nu trebuie să omitem din vedere că foarte multe măsuri contra corupției au fost luate, la nivel legislativ și instituțional, anume în perioada 2023-2024. Deci, cumva, este destul de prematur să spunem despre niște progrese”, a spus ea.

Contactată pentru un comentariu vizavi de opinia reprezentanților potrivit căreia în Parlament ar exista multă sau foarte multă corupție, vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, a declarat că nu a văzut studiul și că nu comentează percepții.

Studiul a fost realizat în perioada februarie – aprilie 2025, de compania „Magenta Consulting”, la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). La sondaj au participat 476 de persoane, care activează în calitate de judecători - 114, procurori - 209 și 153 de avocați.

În cadrul cercetării au fost reflectate și opiniile avocaților, judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova cu privire la reforma justiției, care sunt divizate și în acest an - 57% dintre avocați, 34% dintre judecători și 21% dintre procurori susțin Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.