Un nou val de afirmații despre „rusofobia” din R. Moldova: Cine și de ce le promovează

După declanșarea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, narațiuna privind „rusofobia” din R. Moldova e promovată atât de către demnitarii din Rusia, cât şi de către unii politicieni moldoveni, transmite Știri.md cu referire la stopfals.md.

Cine distribuie afirmațiile despre „rusofobie”

În ultima perioadă, declarațiile despre o pretinsă rusofobie au apărut cu cele mai diferite ocazii. Bunăoară, în discursul de la Moscova a lui Vasile Bolea, ex-deputat în Parlamentul R. Moldova şi persoană afiliată lui Ilan Șor. În cadrul forului „Eurasia, teritoriul valorilor tradiționale” din 23 aprilie, el a declarat că în ultimii ani autoritățile moldovene au închis 18 posturi de televiziune care emiteau în limba rusă pentru ca „să reducă cota vorbitorilor de rusă”.

„Autoritățile din țara noastră luptă împotriva limbii ruse. Ba chiar și împotriva vorbitorilor acestei limbi. La noi mai bine de jumătate dintre cetățeni, adică cca 60%, poate și 70%, cunosc rusa, o înțeleg și o vorbesc. Iar pentru a reduce această cotă, în ultimii ani la noi au fost închise peste 18 posturi de televiziune” (în original: „Институты власти в нашей стране борются с русским языком. И, если хотите, даже с его носителями. У нас более половины — где-то 60%, а может, даже 70% — граждан знают, понимают и говорят на русском языке. И для того, чтобы снизить этот процент, в последние годы у нас было закрыто более 18 телеканалов”), a spus Bolea. Afirmațiile sale au fost reflectate de mai multe resursele online, inclusiv mass-media din Rusia. Declarațiile au fost distribuite și pe rețelele sociale.

La 30 aprilie, Комсомольская правда в Молдове a publicat un material potrivit căruia partidul de guvernare ar „cultiva rusofobia” (în original: „культивирует русофобию”) și „împrăștie sămânța dezbinării și a urii” (în original: „разбрасывает зерна раздора и ненависти”). Sursa a făcut legătură între integrarea europeană și „respingerea a tot ce este rusesc” (în original: „отторжение всего русского”), inclusiv a limbii ruse.

Totodată, pe rețelele sociale au apărut mesaje despre „rusofobie”. De exemplu – afirmații despre închiderea școlilor cu predare în limba rusă și despre pretinsa solicitare din partea UE de a promova rusofobia.

De ce afirmațiile nu corespund adevărului? Fapte și context

Declarațiile privind „rusofobia” și „lupta cu limba rusă” în R. Moldova nu sunt confirmate prin fapte.

Deciziile privind suspendarea emisiei unor posturi de televiziune au fost luate în contextul asigurării securității informaționale, în special după invazia militară a Rusiei în Ucraina. Ne referim aici la posturile TV care, potrivit informațiilor autorităților de resort, au transmis sistematic dezinformări, manipulări și narațiuni propagandistice pro-Kremlinul. În particular au fost răspândite informații distorsionate ori neveridice despre război, politica internă a RM și relațiile internaționale.

Astfel, la 16 decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis suspendarea acțiunii licențelor de emisie pentru șase posturi de televiziune – TV6, Orhei TV, Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova. Decizia a fost luată „în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice”. De altfel, nu toate aceste posturi emiteau în limba rusă.

La 30 octombrie 2023, la recomandarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), CSE a decis  suspendarea licențelor altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) care promovau interese străine, precum și interesele unor persoane supuse sancțiunilor internaționale, așa ca Plahotniuc și Șor.

Cu referire la „închiderea școlilor”, inclusiv a celor cu predare în limba rusă, Stopfals.md a scris în repetate rânduri despre speculațiile și manipulările la acest subiect.

În realitate, instituțiile de învățământ sunt închise nu în funcție de factorul lingvistic, ci din cauza reducerii numărului de elevi. Această problemă e mai gravă și actuală în mediul rural, unde în fiecare an numărul de elevi scade, școlile fiind închise din cauza costurilor înalte de întreținere. În astfel de situații, instituțiile sunt comasate, iar copiilor le este oferit transport (detalii aici).

În R. Moldova continuă să funcționeze instituțiile de învățământ cu predare în limba rusă, dreptul la educație în limba minorităților naționale fiind asigurat prin lege.

Afirmațiile răspândite pe reţelele sociale distorsionează adesea decizii sau le prezintă într-un mod tendențios. De exemplu, modificările administrative sau reformele din domeniul educației sunt prezentate ca „interzicere a limbii” (în original: „запрет языка”), deși în practică este vorba despre reorganizarea ori optimizarea unor instituții.

Narațiunile privind „rusofobia” sunt folosite ca instrument de influență informațională, cu scopul de a forma percepții despre o pretinsă discriminare acolo unde ea nu există și de a submina încrederea în instituțiile statului.

Noua-veche „rusofobie”

Subiectul pretinsei rusofobii din R. Moldova e vehiculat intens pe parcursul ultimilor ani, inclusiv de oficiali ruși. Printre aceștia se numără și reprezentanta MAE din Federația Rusă, Maria Zaharova, care vine regulat cu asemenea declarații. În 2023, ea asocia deportarea diplomaților ruși cu „rusofobia”. În 2024, Zaharova declara că drepturile cetățenilor vorbitori de rusă în Republica Moldova ar fi lezate, aici fiind promovată o „campanie împotriva Rusiei”. Oficiala și-a reiterat teza referitoare la pretinsa rusofobie din Republica Moldova și în ianuarie 2026. Declarații similare au făcut Serghei Lavrov, ministrul de Externe al FR, și Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui FR.

Narațiunea privind „rusofobia” face în continuare parte dintr-o campanie informațională mai amplă promovată atât de reprezentanți ai Rusiei, cât și de unii dintre politicienii moldoveni precum Igor Dodon, Ilan Șor, Bogdan Țîrdea sau Vasile Bolea.