Un mercenar condamnat anterior, observat la conflictul de la biserica din Dereneu

Subiectul a fost amplificat de politicieni cunoscuți pentru mesaje favorabile Moscovei, iar la una dintre manifestații a fost observat și un bărbat condamnat anterior pentru mercenariat în estul Ucrainei, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.

Conflictul, care are la bază un litigiu privind dreptul de folosință asupra bisericii din localitate, a fost transformat rapid într-o temă de mobilizare emoțională. Pe Telegram și Facebook au circulat imagini cu arhiepiscopul Petru, de la Mitropolia Moldovei, oficiind slujba în curtea bisericii, în timp ce forțele de ordine asigurau ordinea publică în zonă.

Mesajele distribuite online au susținut că „Poliția blochează slujbele” sau că „statul confiscă biserici”, fiind invocat inclusiv un presupus „scenariu ucrainean”. Deputatul socialist Bogdan Țîrdea, prezent la fața locului, a declarat că preluarea bisericii de către Mitropolia Basarabiei ar fi „abuzivă”, în pofida faptului că în iunie 2025 Curtea Supremă de Justiție a decis definitiv că dreptul de folosință aparține acesteia.

Persoană condamnată pentru mercenariat, prezentă la manifestație

La slujba organizată în fața bisericii a fost văzut și Valeriu Chirca, condamnat anterior la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru participare, în 2014, la conflictul armat din estul Ucrainei, în cadrul unei formațiuni a așa-numitei „Republici Populare Luhansk”.

Contactat de Ziarul de Gardă, Chirca a confirmat prezența sa la Dereneu: „Nimeni pe mine nu m-a invitat, eu am venit singur din propria inițiativă, deoarece oamenii care veneau la biserică nu puteau să intre în biserică și eu am hotărât să vin și să-i susțin un pic. Am aflat din internet. Am văzut problema și am văzut că iată, duminică o să fie slujba la biserică și am hotărât și am venit la slujbă. Eu permanent particip la manifestațiile care sunt pentru oameni. Eu nu împart în dreapta, stângă sau centru. Eu tot timpul o să vin în susținerea oamenilor”.

Numele său a mai fost asociat de-a lungul anilor cu diverse proteste și acțiuni de stradă, inclusiv cu manifestații politice unde au avut loc altercații.

Amintim că pe 10 februarie, Poliția a anunțat că aproximativ 150 de persoane, inclusiv preoți și susținători ai Mitropoliei Moldovei, ar fi rupt cordonul forțelor de ordine și ar fi pătruns forțat în biserică. Oamenii legii susțin că în interior se aflau și copii, care ar fi fost afectați emoțional.

Cazul a fost documentat, iar primarul localității, Vasile Revenco, avocatul preotului și alte patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Contextul conflictului

Tensiunile din Dereneu durează de mai mulți ani și a fost reaprins în ianuarie și februarie 2026. Litigiul a început în 2017, când preotul Florinel Marin, susținut de o parte dintre enoriași, a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, la Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române. În 2018, preotul a fost scos forțat din biserică, iar lăcașul a fost preluat de un preot numit de Mitropolia Moldovei.

Curtea Supremă de Justiție a confirmat în iunie 2025 dreptul Comunității Religioase „Adormirea Maicii Domnului”, afiliată Mitropoliei Basarabiei, de a folosi biserica, iar clădirea este de asemenea monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Recent, pe 8 februarie 2026, o slujbă a fost oficiată în fața bisericii, în timp ce accesul în interior era păzit de polițiști, provocând tensiuni între susținătorii celor două mitropolii.

Mitropolia Moldovei a acuzat o „preluare forțată” a lăcașului, în timp ce Mitropolia Basarabiei susține că acțiunile lor reprezintă punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitive. Poliția a calificat acțiunile ca fiind provocări menite să creeze disensiuni, precizând că biserica a fost blocată din interior de preotul Mitropoliei Moldovei împreună cu familia sa, și nu de autorități.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a făcut apel la calm și a subliniat că situația nu trebuie exploatată politic. El a menționat că există două comunități ortodoxe care trebuie să coexiste „în liniște, pace și comuniune spirituală” și că interesul autorităților este ca monumentul să fie păstrat și utilizat în beneficiul comunității.