main logo
2506

Un cuplu are grijă de un băiat cu paralizie cerebrală, abandonat de mamă: Drama tânărului

Doi pensionari au grijă de un tânăr cu paralizie cerebrală, care a fost lăsat de mamă la naștere. A crescut în orfelinat până când a fost luat de un cuplu capabil să-i ofere grijă și dragoste. Viața nu a fost miloasă cu acest băiat. La vârsta de circa 12 ani s-a aflat că e bolnav de leucemie, boală pe care într-un final a învins-o.

Un cuplu are grijă de un băiat cu paralizie cerebrală: Drama tânăruluiFoto: Youtube

Vera Rotaru din satul Lăpușna, raionul Hâncești, alături de soț, are grijă de circa șapte ani de Valentin, un tânăr cu paralizie cerebrală. În cadrul proiectului „Viața de cuplu”, femeia povestește cum l-a întâlnit pe Valentin, ce a făcut-o să-l ia acasă și să îngrijească de el, dar și cum tânărul a trecut printr-o boală foarte gravă - leucemia, transmite Știri.md.

„Pe Valentin l-am cunoscut la școala-internat. El a venit din raionul Florești. O educatoare mi-a spus că la școală sunt patru copii orfani nebotezați. Educatoarea a spus preotului, iar el mie mi-a spus, că eu mai făceam lucruri de astea, mai botezam copii din familii vulnerabile. Am acceptat și într-o săptămână am adunat 16 nași de botez, pentru toți patru. (...) Acesta era destinul probabil. Pe Valentin nu-l cunoșteam, dar când a intrat pe ușa bisericii, micuț, deodată la mine a venit și m-a cuprins. M-am uitat tot la el, cât a mers slujba nu mi-a ieșit Valentin din cap. Avea vreo 10 ani atunci”, povestește femeia.

Cu timpul, Vera se atașa tot mai mult de băiat.

„Când mă vedea, sărea din bancă și la mine venea. Numai la mine în brațe stătea. (...) Când am văzut cât era de drăguț, cât de necăjit era, cum abia merge, ce soartă are, cum poți fi indiferent? Acești copii nu trebuie jeliți, ci iubiți”, spune femeia.

Astfel, într-o bună zi, Vera a discutat cu soțul pentru a-l lua pe Valentin la ei, să aibă grijă și să-l crească ca pe propriul fiul.

„Soțul mi-a spus că „dacă crezi că te vei descurca, atunci da”, pentru că noi aveam pământuri, trebuia să mergem la prășit. Eu i-am spus „dar dacă era copilul nostru sau un nepot, cum ne descurcam?”. Găseam timp, nu-i așa?”, a menționat Vera Rotaru.

Având grijă de Valentin, femeia spune că băiatul niciodată nu era pretențios la mâncare. Ea a dezvăluit că o singură dată copilul a cerut ceva - o jucărie.

A urmat o perioadă complicată pentru cei doi pensionari, dar mai ales pentru Valentin. Medicii l-au diagnosticat cu leucemie.

„Într-o zi, o cumnată îmi zice că copilul este cam gălbior. După o săptămână, când l-am dus la școală, el nu mai putea merge. El nu se simțea bine. Duminică Valentin a stat în dormitor, se simțea rău. A doua zi l-am dus la spital. Acolo a dat analize. Ulterior am mers la Institutul Mamei și Copilului, unde medicii i-au depistat leucemie.

Până atunci el era în sufletul meu, iar atunci el avea și mai mare nevoie de mine. Am decis că eu nu o să-l las. Eu am lepădat familia, m-a dus fără voie, am avut probleme. Dar soțul a închis ochii la asta. Când am revenit, după 9 luni, totul a fost bine”, a menționat femeia.

„Medicii au depus tot efortul ca Valentin să fie salvat. Mai cu seamă că el era un copil deosebit, cu dizabilități, un copil care avea nevoie de salvare. Medicii spuneau că totul va fi bine. Tratamentul era ca la toți ceilalți copii bolnavi de leucemie”, mai povestește Vera.

După un tratament îndelungat, boala a făcut remisie. Astfel, Valentin a învins cancerul.

Femeia spune că poate unul dintre motivele pentru care s-a atașat atât de tare de Valentin a fost faptul că și-a pierdut fiul acum doi ani.

„Dumnezeu mi-a dat și Dumnezeu mi-a luat. Băiatul meu lucra ca șef de șantier în Rusia, acolo își avea familia. Într-o zi a făcut infarct. Nu am fost la înmormântare, pentru că nu reușeam. (...) Dacă nu erau toate nevoile astea cu Rusia și puteam merge așa ca înainte, nu era o problemă. De la fiu am un nepot. După moartea fiului, pe nepot l-au luat la armată, nu s-au uitat la starea familiei. Cred că și la război pot să-l ducă. (...) Până acum nu-l scot din suflet. Cu cât trece timpul, cu atât mai greu îmi este fără el, tot mai mult mă apasă durerea”, spune femeia cu ochii în lacrimi.

„Să fiu sinceră, Valentin era la noi acasă până a muri băiatul, dar acum cred că, dacă-l pierd și pe Valentin, viața nu mai are sens. Eu nu mai am pentru ce trăi, fiica mea e mare, nepoții sunt mari. Ei au viața lor”, mărturisește Vera.

Femeia a mai povestit în cadrul interviului că Valentin și-a văzut doar o dată mama. Cei doi s-au cuprins, însă nu și-au spus niciun cuvânt.

„Când am intrat în Centru, directoarea mi-a spus că acolo e mama lui Valentin. Eu nu m-am dus că nu e treaba mea. I-am spus lui Valentin că acolo e mama lui. Băiatul a văzut-o și, ce să credeți, s-a dus și a cuprins-o, chiar dacă nu a văzut-o niciodată. Ea a început să plângă, ea nu a spus niciun cuvânt, nici Valentin”, povestește Vera.

Actualmente, Valentin are vârsta de 20 de ani, locuind în continuare și petrecând timpul cu soții Rotaru. 

„Pe Valentin îl iubesc mult, pentru că este al meu, în cunosc de mult timp și asta mi-a dat răgaz să-l îndrăgesc. Noi ne bucurăm că-l avem, el pentru noi e o alinare sufletească”, mărturisește Vera.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării