Un avocat ar fi pierdut un client după ce a fost înjurat de față cu el
Un avocat a acționat în judecată o femeie care locuia în vecinătatea cabinetului său, amenajat într-un apartament luat în locațiune, și a solicitat încasarea a 47.346 lei cu titlu de venit ratat și compensarea cheltuielilor de judecată.
Bărbatul a invocat că în septembrie 2017 a încheiat un contract de locaţiune cu o persoană pentru un apartament cu suprafaţa de 84,5 m.p. în scopul deschiderii unui cabinet individual de avocat cu perspectiva de a-l transforma într-un birou asociat de avocaţi, transmite Știri.md cu referire la bizlaw.md.
Ulterior, acesta a amenajat locul de muncă și a negociat cu vecinii din curtea comună privind asigurarea accesului liber al reclamantului şi clienţilor săi.
Începând cu octombrie 2017, apărătorul a început să ducă negociere cu un potenţial client - investitor din Romania, care urma să-şi extindă activitatea în Moldova. Potrivit tratativelor duse (prin poşta electronică) compania s-a arătat dispusă să-i achite reclamantului următoarele plăţi: procedura de înregistrare a firmei - 500 euro; procedura obţinerii licenţei de activitate - 800 euro; procedura obţinerii autorizaţiei de activitate - 600 euro; deservirea permanentă a companiei - 1800 euro pe an, iar în total 3.700 euro.
Totuși, colaborarea cu compania din România nu ar mai fi avut loc, deoarece unii vecini din curtea comună, inclusiv pârâta, având relaţii ostile cu proprietara apartamentului închiriat, ”au transferat tot negativismul faţă de el şi activitatea sa”. Avocatul a indicat că toate indicatoarele instalate de el au fost distruse de vecini, accesul liber în ograda comună a fost ilegal limitat pentru reclamant şi clienţii săi de către pârâtă (singura persoană care deţine cheile de la poarta în ograda comună). Aceasta ar fi refuzat să deschidă poarta persoanelor străine și chiar unor vecini.
Avocatul a mai indicat că în octombrie 2017 urma să aibă o întâlnire în oficiu cu potenţialul client din România, dar a fost umilit în public de către pârâtă, care a folosit cuvinte înjositoare și i-a promis că îi va împiedica în continuare activitatea profesională în apartamentul închiriat, ca o să se răzbune pentru pretinsele incomodităţi, pe care le-ar fi creat. Reclamantul a indicat că tot dialogul s-a petrecut în public, în faţa altor vecini şi clienţilor săi: unul care pleca după o consultaţie şi investitorul român, care venea pentru semnarea contractului.
Potrivit apărătorului, în urma acestui incident, investitorul român, care iniţial avea intenţia reală să semneze cu el un contract de prestare servicii juridice, văzând astfel de împrejurări în care activează cabinetul său de avocat, s-a răzgândit să încheie acest contract. Astfel, reclamantul a pretins că a ratat minimum un venit de 2.300 euro (procedura de înregistrare a firmei - 500 euro şi deservirea permanentă a companiei - 1800 euro pe an), fără a lua în consideraţie alte posibile venituri, cum ar fi obţinerea licenţei sau autorizaţiei de activitate.
Avocatul a mai declarat că în urma acestei situaţii nefavorabile activităţii sale profesionale a reziliat contractul de locaţiune, suspendând pe o perioadă nedeterminată executarea proiectului său de dezvoltare a activităţii profesionale.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat că ”prin acţiunile sale ilegale manifestate prin atitudine nedemnă, arogantă şi lipsită de o elementară etică faţă de el în public”, reclamanta (vecina) poartă întreaga vină pentru refuzul investitorului român să încheie contractil de servicii juridice, cauzându-i un prejudiciu sub formă de venit ratat în sumă de 2.300 de euro.
Acesta a solicitat de la femeie prin cerere prealabilă achitarea benevolă a creanţei formate, însă cererea a fost lăsată fără niciun răspuns. Aceste argumente nu au convins însă nici instanța de fond, nici cea de apel, să admită cererea avocatului privind încasarea venitului ratat.
Magistrații au indicat că în speţă nu au fost întrunite temeiurile legale ce instituie răspunderea delictual civilă a pârâtei, în contextul în care reclamantul, contrar obligaţiei pozitive de probaţiune, nu a dovedit comiterea de către femeie a unor fapte ce ar putea fi apreciate ca fiind ilicită în raport cu el, iar declaraţiile reclamantului nu au putut fi reţinute în calitate de probă concludentă. Judecătorii au mai indicat că avocatul nu a probat că din anumite acțiuni ale pârâtei nu a fost încheiat contractul de asistență juridică cu un potențial client, astfel de probe lipsind de la dosar, fiind constatată neprobarea existenţei legăturii cauzale între acțiunile vecinei și refuzul potențialului client de la încheierea contractului de asistență juridică.
Potrivit magistraților, negocierile efectuate prin intermediul poştei electronice nu dovedesc venitul ratat datorat vreunei fapte ilicite a vecinei.
Ultima decizie, pronunțată de instanța de apel, nu poate fi suspusă recursului.