În clasamentul internațional care măsoară „puterea” pașapoartelor nu doar prin prisma călătoriilor fără viză, ci și a altor factori relevanți, pașaportul Republicii Moldova ocupă locul 92, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Raisa Ghirișan, directoarea unei companii specializate în perfectarea actelor, a declarat la Radio Moldova că poziția unui pașaport în acest top se bazează, în primul rând, pe numărul de țări în care cetățeanul poate se călătorească fără viză. La fel de importante sunt stabilitatea politică și economică a țării, precum și relațiile diplomatice.
„Pașaportul moldovenesc ne oferă în primul rând libertatea de circulație în Uniunea Europeană și multe alte țări din lume și, de fapt, este un avantaj esențial pentru o țară mică așa cum e a noastră. Faptul că suntem prezenți în clasament confirmă că R. Moldova are deja o deschidere internațională, iar locul 92 este un drum de pornire spre un viitor mult mai bun față de cel pe care îl avem acum”, a declarat la Radio Moldova directoarea companiei specializate în perfectarea actelor.
Referindu-se la principalele destinații în care cetățenii moldoveni pot călători fără viză, ea a ținut să precizeze că cea mai importantă realizare rămâne accesul liber în spațiul Uniunii Europene pentru șederi de scurtă durată, de până la 90 de zile. În plus, moldovenii beneficiază de regim liberalizat de călătorie cu Turcia, Israel, statele din CSI și majoritatea țărilor balcanice.
Această libertate nu se rezumă doar la turism, ci deschide și oportunități pentru studii, vizite și parteneriate economice deosebit de importante.
Întrebată ce pași ar putea să facă autoritățile moldovenești pentru a îmbunătăți poziția pașaportului în clasamentele internaționale, Raisa Ghirișan a subliniat că, în primul rând, este necesară negocierea unor acorduri bilaterale de călătorie cu state precum SUA, Canada sau Japonia. Totodată, ea a menționat că stabilitatea internă și consolidarea încrederii externe, prin reforme și transparență, joacă un rol esențial.
„Trebuie să fie intensificate relațiile diplomatice și economice cu state-cheie și, desigur, să continue apropierea de Uniunea Europeană”, a subliniat Raisa Ghirișan.
Ea a punctat că există o legătură directă între puterea pașaportului și nivelul de dezvoltare al unei țări.
„Țările stabile din punct de vedere politic, dezvoltate, cu economii puternice și cu relații diplomatice au pașapoarte mai puternice. Pașaportul este, de fapt, oglinda încrederii internaționale. Pe măsură ce creștem economic și politic, pașaportul nostru va câștiga mai multă putere și respect în lume”, ne-a spus Raisa Ghirișan.
Vize, obstacole și descoperiri: aventurile africane ale moldovencei Natalia Ciobanu
Pentru Natalia Ciobanu, pasionată de călătorii, pașaportul nu reprezintă doar un simplu document oficial, ci un simbol al libertății de mișcare. Ea este o adevărată arhivă vie a întâlnirilor, culturilor și experiențelor trăite de-a lungul călătoriilor. Natalia a traversat continente, călătorind pe uscat, pe mare și pe calea aerului, vizitând 163 de țări. Natalia i-a împărtășit, jurnalistei Daniela Gherman de la Radio Moldova, aventurile și provocările birocratice întâlnite, dar și bucuria descoperirii lumii.
„Eu călătoresc cu foarte puțini bani. Devine din ce în ce mai dificil, pentru că vizele sunt foarte complicate din cauza birocrației vizelor și foarte scumpe. Spre exemplu, acum, dacă vreau să mă duc în Republica Djibouti, trebuie să zbor prin Arabia Saudită, pentru că nu am de ales, și îmi cer viză de tranzit, chiar dacă voi sta acolo 2-3 ore, chiar dacă nu ies din aeroport. Mi se cere viză de tranzit, care e destul de scumpă, undeva la 30 de dolari. Și, da, într-adevăr, acum încerc să văd, iată, dacă pot să vizitez încă cel puțin vreo cinci-șase țări, poate chiar și 10. În Africa mi-au rămas vreo 16 țări, unele foarte periculoase, cum ar fi Somalia, Republica Centrafricană, Mali, Burkina Faso - pentru că acolo sunt acum atacuri, conflicte, precum și altele, prea închise, cum ar fi Guineea Ecuatorială. Dar mi-am pierdut viza cu care puteam intra acolo, deși a fost dificil de obținut, am obținut-o, am plătit 92 de euro și, când am ajuns acolo, nu mi-a fost permis accesul. De aceea, încerc să nu planific nimic, doar să merg așa cum îmi iese în cale și să mă gândesc că, dacă reușesc - bine, dacă nu – nu. Dacă planific, încep să am obsesii, frustrări, dezamăgiri”, a povestit Natalia Ciobanu.
Deși deține și pașaport francez, Natalia a subliniat că, pentru anumite țări, este mai avantajos să călătorească cu pașaportul moldovenesc. În special pe continentul african, experiența sa arată că obținerea vizelor poate fi mai simplă și mai ieftină cu documentul moldovenesc.
„De exemplu, cu cel francez pentru viză de Nigeria ar trebui să plătesc circa 250 de euro, iar cu cel moldovenesc - 120 de euro. Viza de Nigeria a fost cea mai complicată, dar folosesc pașaportul francez doar acolo unde nu aveam nevoie de viză, adică în Maroc, Senegal, Gambia, Africa de Sud și Angola”, a mai spus ea.
De asemenea, Natalia a menționat că turismul este bine dezvoltat în Namibia și că cetățenii Republicii Moldova pot călători acolo fără viză, ceea ce oferă o libertate suplimentară pentru explorarea continentului african.