Cu toate că, în majoritatea raioanelor din țară au fost raportate cazuri de coronavirus, sunt și regiuni unde au fost raportate cele mi puține cazuri de infecție cu noul virus, transmite Știri.md.

Potrivit datelor oferite de autorități, este vorba de 10 orașe: Nisporeni – 8, Ceadâr-Lunga – 7, Grigoriopol – 6, Ocnița – 5, Cimișlia, Drochia, Leova - câte 4 cazuri, Basarabeasca – 2, Șoldănești și Camenca – câte 1 caz.

Menționăm că în restul regiunilor din R. Moldova, unde au fost confirmate persoane cu COVID-19, se depășește cifra de 10 cazuri.

Potrivit datelor oficiale, până în prezent, în Republica Moldova au fost înregistrate deja 76 decese din cauza COVID-19.

Știri.md amintește că, începând cu 25 martie, este limitată mișcarea populației în municipii, orașe și centre raionale pentru a preveni infecția cu coronavirus.

Menționăm că pe 17 martie, Parlamentul de la Chișinău a declarat stare de urgență națională în legătură cu situația epidemiologică, până la data de 15 mai.

Datele săptămânale privind situația epidemiologică și procesul de vaccinare împotriva COVID-19 au fost prezentate de Ministerul Sănătății, în cadrul unei conferințe de presă, transmite Știri.md.

Cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă se înregistrează în mun. Chișinău – 43% și Soroca – 31%, iar cea mai redusă acoperire vaccinală se atestă în UTA Găgăuzia – 18%, Sângerei și Leova – 19%.

Menționăm că peste 25.000 de persoane au fost imunizate împotriva COVID-19 timp de o săptămână.

Despre aceasta anunță Ministerul Sănătății, transmite Știri.md.

„Alte 296 de persoane au fost vindecate. În total, 363.421 de persoane au fost tratate de COVID-19”, informează instituția.

Ultimul record de vindecați a fost înregistrat pe 26 noiembrie 2020, când au fost externate 6.687 de persoane.

Menționăm că bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 378.202.

Oricât de comune ar fi devenit măștile de față din pânză, spun experții în sănătate, acestea nu sunt eficiente pentru a împiedica particulele mici de virus să pătrundă în nas sau în gură și nu sunt eficiente împotriva noii variante a coronavirusului, potrivit USA Today, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

“Măștile din pânză nu vor face față variantei Omicron”, a declarat pentru NPR Linsey Marr, cercetător la Virginia Tech.

Experții în sănătate îndeamnă populația să opteze pentru măști chirurgicale din trei straturi, măști KN95 sau măști N95, care oferă mai multă protecție împotriva variantei Omicron.

Omicron se răspândește mai rapid și mai eficient decât alte variante cunoscute de coronavirus și este extrem de transmisibil - chiar și prin măști fabricate din țesătură groasă.

Care mască este cea mai eficientă împotriva Omicron?

Filtrele din plastic care se regăsesc pe măștile N95, KN95 și KF94 sunt fabricate dintr-un material cu o încărcătură electrostatică, care “atrage de fapt aceste particule în timp ce plutesc și te împiedică să inhalezi aceste particule”, a declarat pentru NPR Dr. Abraar Karan, medic specialist în boli infecțioase la Universitatea Stanford.

Cercetătorii de la Universitatea Duke au efectuat un studiu anul trecut pentru a vedea care mască este cea mai eficientă. Măștile N95 au fost cele mai eficiente în blocarea picăturilor respiratorii - 99% mai exact. Pe locul 2 s-au clasat măștile chirurgicale.

Leana Wen, medic de urgență din SUA, a declarat că măștile chirurgicale sunt o opțiune excelentă și mai accesibilă.

“Trebuie să purtăm cel puțin o mască chirurgicală cu trei straturi. Puteți purta o mască din pânză pe deasupra, dar nu purtați doar o mască din pânză”, a declarat Wen pentru CNN.

În timp ce măștile din pânză pot filtra particulele mari, cele N95 pot filtra atât particulele mari, cât și aerosolii mai mici care pot conține virusul transmis prin aer. De asemenea, măștile N95 sunt deosebit de eficiente, filtrând aproximativ 95% din particulele din aer.

Steven Gordon, expert în boli infecțioase, a declarat pentru Cleveland Clinic că toate studiile arată că Omicron este cea mai ușor de transmis varianta de coronavirus și de aceea experții în sănătate îndeamnă la schimbarea măștilor. Gordon a adăugat că, deși măștile din pânză ajută la prevenirea expirării particulelor, nu face prea multe pentru a preveni inhalarea particulelor, ceea ce reprezintă o problemă în cazul Omicron.

Când ar trebui să purtați o mască N95?

Dr. Sabrina Assoumou, medic specialist în boli infecțioase la Boston Medical Center, se numără printre experții care recomandă măști îmbunătățite: “Dacă vă aflați într-un cadru public interior, atunci vă recomandăm să purtați o mască bine adaptată, de înaltă calitate. Cu Omicron și cu cât de transmisibil este, consider că ar trebui să trecem cu toții la purtarea unei măști mai bune și de calitate superioară”.

Care sunt cele mai bune măști de protecție pentru copii?

Spitalul de Cercetare pentru Copii St. Jude, din Memphis (SUA), recomandă copiilor să poarte măștile N95 albe, cu cioc de rață, deoarece măștile din pânză “nu oferă același nivel de protecție și nu ar trebui folosite”.

Masca albă N-95 cu cioc de rață vine în două mărimi, mică și normală, și are forma exterioară a gurii unei rațe. Designul a fost creat pentru a oferi mai multă respirabilitate.

Este prima ţară din Europa ce recurge la o astfel de măsură, iar Ministerul Sănătăţii a emis o serie de instrucţiuni în acest sens, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Astfel, guvernul francez le permite lucrătorilor din domeniul sănătăţii care sunt infectaţi cu coronavirus, dar care au simptome uşoare sau chiar deloc, să continue să îşi trateze pacienţii.

Este o măsură de urgenţă ce are drept scop atenuarea lipsei de personal din spitale şi instituţiile medicale franceze care luptă cu o explozie a numărului de cazuri de infectări.

Scutirea specială de la regulile de carantină din Franţa va fi valabilă în spitale, în casele de îngrijire pentru bătrâni, dar şi în cabinetele medicale individuale. 

Aceasta se poate aplica medicilor şi îngrijitorilor doar dacă aceştia sunt complet vaccinaţi şi dacă nu tuşesc sau strănută. În plus, în instrucţiunile prezentate de Ministerului Sănătăţii se precizează că lucrătorii infectaţi nu ar trebui să fie în contact cu pacienţii nevaccinaţi sau cu cei cu risc mai mare de îmbolnăvire.

Autorităţile au declarat că este un risc calculat şi că nu exclud posibilitatea ca lucrătorii din domeniul sănătăţii şi îngrijitorii confirmaţi cu COVID-19 să-şi infecteze colegii şi pacienţii, însă este necesară menţinerea în funcţiune a serviciilor esenţiale pentru populaţie.

Liderii spitalelor au spus că noua flexibilitate de la autoizolare îi va ajuta să astupe golurile de personal, notează Associated Press, citată de Mediafax.

„Dacă sistemul devine foarte tensionat şi 50% din personalul nostru este pozitiv, aceştia vor veni la lucru, deoarece pacienţii vor trebui în continuare îngrijiţi”, a spus prof. Marc Leone, şeful de anestezie la Spitalul Nord din oraşul sudic Marsilia.

Cu varianta Omicron extrem de contagioasă şi care provoacă creşteri ale cazurilor de COVID în multe ţări, guvernele şi industriile au avertizat că regulile de autoizolare duc la lipsuri de personal într-o serie de sectoare. 

Deocamdată, doar Franţa pare să fie singura ţară deschisă la posibilitatea ca personalul medical să lucreze în timp ce este infectat.

Medicii Spitalului Republican „Timofei Moșneaga” spun că o mare parte dintre pacienții cu forme avansate ale bolii sunt persoane în etate care au refuzat imunizarea și ale căror șanse de vindecare sunt minime, transmite Știri.md.

În cadrul unei dezbateri publice organizate de IPN, medicul Ala Rusnac a spus că toți angajații sistemului de sănătate care se află în prima linie de luptă cu pandemia sunt epuizați, iar rolul societății este să-i convingă pe cetățenii reticenți la vaccinare să se imunizeze.

Medicii Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” spun că o parte dintre pacienții cu COVID-19 care ajung la terapie intensivă pierd lupta cu boala. Printre cauzele care determină această dramă sunt adresabilitatea tardivă la medic, dar și refuzul de a se vaccina.

„În terapie intensivă ajung pacienții care fac forme severe și foarte severe ale bolii, dar noi nu facem deosebire ce fel de tulpină este. Este doar o manifestare mai serioasă a unei boli cauzate de coronavirus. 

În cazul tratamentului unui pacient care face o formă gravă de CODIV-19, noi ne conducem după felul în care se manifestă boala și o tratăm în funcție de problemele de sănătate care apar la pacient, e vorba, în primul rând, despre insuficiența respiratorie. 

De asemenea, tratamentul are loc și în funcție de bolile concomitente pe care le suportă pacientul. Pacienții care ajung la noi sunt într-o fază avansată a bolii, faza în care se manifestă așa-numita furtună citokinică, atunci când virusul își arată o agresiune maximală față de organism, și dacă rezervele pacientului sunt epuizate, pierdem lupta și noi, și pacientul”, a spus Ala Rusnac, medic în secția terapie intensivă cu profil COVID de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”.

Pentru a evita o creștere exponențială a cazurilor de COVID-19 după sărbătorile de iarnă și în contextul prezenței noii tulpini Omicron în majoritatea statelor europene, medicii recomandă evitarea spațiilor aglomerate, participarea la evenimentele publice doar cu prezența certificatului COVID-19, vaccinarea atât cu primele două doze pentru cei nevaccinați, cât și administrarea dozei booster.

„Pacienții care nimeresc în terapie intensivă sunt într-o stare extrem de gravă, cei care pot analiza și vorbi ne spun că n-a avut cine să-i convingă să se vaccineze, n-au știut, n-au avut timp. Când îi întrebăm dacă s-ar vaccina după vindecare, marea majoritate spune că se va vaccina. 

După doi ani de pandemie, medicii sunt epuizați, în plus, există și nedorința populației de a se vaccina. 

Noi suntem nedumeriți de faptul că omul, știind că există un pericol și o modalitate de a se proteja, oricum nu o face și ajunge în condiții de terapie intensivă, unde, din păcate, nu întotdeauna supraviețuiește. Trebuie să încercăm să convingem populația să se vaccineze”, a mai spus Ala Rusnac.

Dezbaterea publică organizată de Agenția de presă IPN cu tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?” este a 220-a dezbatere din cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Peste 4,9 milioane de contaminări s-au înregistrat în ultimele şapte zile, cu 59 la sută mai mult faţă de săptămâna precedentă, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Primele zece ţări cu incidenţa cea mai mare din lume sunt europene, în top 3 fiind Danemarca (2.045), Cipru (1.969) şi Irlanda (1.964).

În total, în Europa s-au înregistrat până acum 100.074.753 de infectări cu COVID-19.

Accelerarea numărului contaminărilor nu este însoţită şi de o creştere a numărului deceselor. În ultimele şapte zile în Europa s-au înregistrat în medie 3.413 decese zilnic, cu 7 la sută mai puţine decât săptămâna precedentă.

Populaţia europeană este vaccinată într-o proporţie uşor mai mare decât media mondială. 65 la sută dintre europeni au făcut cel puţin o doză de vaccin, iar dintre ei 61 la sută sunt vaccinaţi cu schemă completă.

Paxlovid este un medicament antiviral cu o combinaţie de ingrediente active, PF-07321332 şi Ritonavir, care fac parte dintr-o clasă de medicamente numite inhibitori de protează, utilizate în prezent pentru tratarea HIV, hepatitei C şi a altor boli virale, care acţionează prin împiedicarea virusului de a se replica, transmite Știri.md cu referire la spotmedia.ro.

Medicamentul a fost autorizat pentru utilizare la persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste cu forme uşoare până la moderate de COVID-19 şi cel puţin un factor de risc pentru dezvoltarea unei boli severe.

Printre aceşti factori de risc se numără obezitatea, vârsta înaintată (60 de ani şi peste), diabetul zaharat sau bolile de inimă.

Cele două substanţe active din Paxlovid se prezintă sub formă de comprimate separate care sunt ambalate împreună şi se iau împreună, de două ori pe zi, pe cale orală, timp de cinci zile. Medicamentul poate fi folosit în afara cadrului spitalicesc.

PF-07321332 este un antiviral nou, ceea ce înseamnă că nu a mai fost aprobat pentru utilizare până acum.

Cu toate acestea, Ritonavirul a fost folosit alături de unele medicamente împotriva HIV timp de mulţi ani pentru a le „stimula” activitatea, ceea ce este similar cu ceea ce se face în cazul PF-07321332, a precizat MHRA într-un comunicat.

Într-un studiu clinic, o cură de cinci zile de tratament cu Paxlovid a redus cu 89% riscul de spitalizare şi de deces legat de COVID-19 în decurs de 28 de zile, în comparaţie cu un grup placebo, atunci când tratamentul a fost început în termen de trei zile de la debutul simptomelor.

Numărul de spitalizări şi decese a fost de 0,8 la sută în grupul tratat cu Paxlovid, comparativ cu 7 la sută în grupul placebo.

Pe baza datelor studiilor clinice, Paxlovid este cel mai eficient atunci când este administrat în stadiile incipiente ale infecţiei şi, prin urmare, MHRA recomandă utilizarea sa cât mai curând posibil şi în termen de cinci zile de la începerea simptomelor.

MHRA a declarat că este prea devreme pentru a şti dacă varianta Omicron are vreun impact asupra eficacităţii Paxlovid, dar MHRA colaborează cu compania pentru a stabili acest lucru.

Marea Britanie a asigurat peste 2,75 milioane de doze din acest tratament antiviral.

Pastila anti-COVID-19 a rivalului Merck, Molnupiravir, a fost aprobată de Marea Britanie luna trecută, dar acest medicament a redus doar cu aproximativ 30% spitalizările şi decesele în cadrul studiului clinic la pacienţii cu risc ridicat, scrie Reuters.

O decizie în acest sens a fost luată de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău, transmite Știri.md.

Potrivit hotărârii, din cauza numărului mare de infectați, municipiul Chișinău trece sub Cod Portocaliu de COVID.

Totodată, se mențin măsurile importante obligatorii de sănătate publică, prevenire și control epidemiologic.

Mai mult, CESP Chișinău solicită Ministerului Sănătății instituirea unui centru unic de coordonare a spitalizărilor COVID-19 în spitalele republicane și municipale.

Mai jos vedeți hotărârea integrală a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău:

Conform unui studiu realizat de Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, în autonomia găgăuză și-au administrat vaccinul doar 17% din numărul total de locuitori, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.

Totodată, o rată scăzută de vaccinare se înregistrează și în raioanele Leova și Sângerei, unde s-au imunizat doar 19% din locuitori.

Potrivit datelor prezentate, în fruntea clasamentului se află municipiul Chișinău, unde au fost vaccinați 42% din locuitori. Pe locul II s-a clasat regiunea transnistreană cu 32% de persoane vaccinate, fiind urmată de raionul Soroca cu 31%.

De menționat că campania de vaccinare a fost lansată în martie 2021. De atunci, R. Moldova a recepționat peste 2,7 milioane de doze de vaccin anti-COVID.

Potrivit Ministerului Sănătății, până în prezent, peste 994 de mii de persoane au fost vaccinate cu schema completă.

Anunțul a fost făcut de clubul fotbalistului, Paris Saint-Germain, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Pe lângă Messi mai sunt infectați și alți trei componenți ai formației pariziene. Este vorba despre spaniolii Juan Bernat și Sergio Rico, dar și francezul Nathan Bitumazala.

De asemenea, PSG a anunțat și care mai este starea de sănătate a brazilianului Neymar. Acesta se află, în continuare, sub tratament în țara sa natală, sub supravegherea staff-ului medical al echipei, până pe 9 ianuarie. Neymar este așteptat la antrenamentele echipei în aproximativ trei săptămâni.

Evident că fără cei menționați mai sus, Paris Saint-Germain va juca primul meci din noul an deja luni, 3 ianuarie. PSG va disputa, în deplasare, partida cu echipa de liga a patra Vannes OC, în cadrul șaisprezecimilor de finală ale Cupei Franţei.