Tinerii și schimbările demografice în R. Moldova: Bilanțul anului 2024

1. Situația demografică a tinerilor

Tinerii reprezintă aproximativ un sfert din populația țării. La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită era de 2.381,3 mii persoane, dintre care 544,0 mii (22,8%) aveau vârsta între 14 și 34 de ani. Din acest grup, 48,6% sunt bărbați și 51,4% femei, transmite Știri.md.

Generația tinerilor este în descreștere continuă

Față de începutul anului precedent, numărul tinerilor cu vârsta 14-34 ani a scăzut cu 23,7 mii persoane, respectiv cu 4,2%. În perioada 2021-2025, tinerii între 14-19 ani au crescut ușor, cu 0,2 mii persoane (+0,1%), iar ponderea lor în totalul tinerilor s-a majorat de la 23,9% în 2021 la 30,5% în 2025.

În schimb, numărul persoanelor între 20-24 ani a scăzut cu 34,9 mii, iar ponderea acestora în total a scăzut cu 1,0 punct procentual. Tinerii între 25-29 ani s-au redus cu 62,0 mii (-4,5 puncte procentuale), iar cei între 30-34 ani au scăzut cu 52,1 mii, ponderea lor diminuându-se cu 1,1 puncte procentuale.

Femeile tinere se căsătoresc mai devreme decât bărbații

În 2024 s-au încheiat 14,8 mii căsătorii, cu 6,0% mai puține decât în 2023. Din acestea, 9,7 mii au fost primele căsătorii, iar în 86,1% dintre cazuri, ambii soți aveau între 16 și 34 de ani.

Majoritatea bărbaților care s-au căsătorit pentru prima oară erau în grupa 25-29 ani (39,3%), iar femeile – în grupa 20-24 ani (45,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29,9 ani pentru bărbați și 26,9 ani pentru femei.

Numărul căsătoriilor în rândul tinerilor a scăzut cu 7,8% la bărbați și cu 7,4% la femei, comparativ cu anul precedent. Cele mai mari scăderi au fost în grupa 25-29 ani pentru bărbați (-8,4%) și 16-19 ani pentru femei (-14,7%).

În 2024, s-au înregistrat 9,5 mii divorțuri, dintre care 40,8% au fost în rândul femeilor și 30,1% în rândul bărbaților cu vârsta 16-34 ani. Divorțurile la tineri au scăzut cu 3,5% față de 2023: cu 3,7% la bărbați și 3,8% la femei.

Femeile tinere din mediul rural nasc mai devreme decât cele din urban

Din totalul născuților-vii, 79,1% s-au născut de mame cu vârsta până în 35 de ani. Vârsta medie la prima naștere a fost 26,8 ani. Mamele din rural nasc la o vârstă medie mai mică (25,4 ani) comparativ cu cele din urban (28,7 ani).

În 2024, 2,6 mii copii (13,7% din totalul născuților-vii de mame între 14-34 ani) s-au născut din mame necăsătorite. Rata nașterilor timpurii (15-19 ani) a fost de 18,4 născuți la 1000 femei, în scădere față de 21,3 în 2023.

Numărul întreruperilor de sarcină în scădere

În 2024 au fost 4,2 mii întreruperi de sarcină la femeile între 15 și 34 de ani, cu 14,3% mai puține decât în 2023. Dintre acestea, 92,3% au fost la femei între 20-34 ani. Rata întreruperilor a fost de 15,9 cazuri la 1000 femei din această grupă de vârstă.

2. Tinerii în învățământ

În anul de studii 2024/25, numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 144,7 mii de persoane sau cu 2,7% mai mult față de anul de studii 2020/21.

Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1.000 locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 410 persoane în anul de studii 2024/25, comparativ cu 314 persoane în 2020/21. Pe niveluri educaționale, în anul de studii 2024/25, la 1.000 locuitori de 15-29 ani au revenit 108 elevi din învățământul liceal, 135 elevi din învățământul profesional tehnic și 167 studenți din învățământul superior.

Băieții mai mult se orientează către învățământul profesional tehnic secundar, iar fetele către învățământul profesional tehnic postsecundar

În anul de studii 2024/25 mai mulți băieți s-au orientat către învățământul profesional tehnic secundar (72,6% din total elevi la acest nivel) și mai multe fete – către cel postsecundar (53,3%).

Structura numărului elevilor pe domenii relevă că, atât în învățământul profesional tehnic secundar, cât și în cel postsecundar, s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (68,1% și respectiv, 22,3%). Totodată, în învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca: business, administrare și drept (23,7%), sănătate și asistență socială (17,1%).

3. Tinerii pe piața muncii

Din zece tineri patru sunt ocupați, iar șase sunt în afara forței de muncă

În anul 2024, conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente4 patru din zece tineri cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (39,6% sau 212,9 mii persoane), șomerii au constituit 2,3% (12,6 mii persoane) și restul, 58,1% (312,3 mii persoane) erau persoane în afara forței de muncă. În rândul celor din urmă, 50,4% erau încadrați în sistemul național de învățământ.

Femeile tinere, care nici nu lucrează și nici nu învață, dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații

Fiecare al șaptelea tânăr în vârstă de 15-24 ani (13,5%), fiecare a cincea persoană în vârstă de 15-29 ani (21,9%) și fiecare a patra persoană de 15-34 ani (25,4%), nu a fost cuprinsă nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – engleză Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

Un nivel de instruire scăzut și mediu6 determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 8,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 5,1% și cei cu nivel de instruire superior – 4,7%.

Fiecare al doilea tânăr în afara forței de muncă este elev sau student și fiecare al cincilea tânăr este persoană care îngrijește de familie

Printre tinerii din categoria de vârstă 15-34 ani, 58,1% erau în afara forței de muncă. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (50,4%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (19,7%). Majoritatea persoanelor casnice au reprezentat-o femeile (98,8%). Altă categorie din rândul celor în afara forței de muncă au constituit-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (8,7%), ponderea celor din urmă fiind în descreștere față de 2023 (10,6%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (11,2% comparativ cu 10,4% în 2023).

4. Gospodăriile cu tineri

Ponderea gospodăriilor formate numai din tineri a fost mai mare în mediul urban

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2024, 6,6% din total gospodării aveau în componența sa familii tinere cu membri în vârstă de 14-34 ani, din care 85,9% constituiau gospodăriile formate numai din familii tinere, 9,2% – gospodăriile din familii tinere cu părinți, iar 4,9% – gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere care locuiau separat a fost cu 18,3 puncte procentuale mai mare în mediul urban, comparativ cu mediul rural. Totodată, în mediul rural ponderea gospodăriilor formate din familii tinere care locuiau cu părinții a fost cu 10,7 puncte procentuale mai mare față de mediul urban, iar a gospodăriilor din familii tinere și alte persoane – cu 7,5 puncte procentuale.

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților

Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost activitatea salarială (34,1%) și mijloacele financiare din partea părinților/întreținere (35,8%), fiind urmate de prestațiile sociale (9,4%) și transferurile din afara țării (5,8%).

Sursele de venit variază semnificativ în funcție de categoria de vârstă a tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților/întreținere au scăzut de la 77,5% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 5,1% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani, pentru care sursa mai importantă a devenit activitatea salarială (59,8%).

5. Sănătatea tinerilor

Numărul cazurilor de infecție cu virusul HIV la tineri este în scădere comparativ cu anul precedent

Conform datelor Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile”, în anul 2024 numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodeficienței umane (HIV) a constituit 207 persoane, ceea ce a fost cu 13,0% mai puțin comparativ cu anul 2023. Ponderea bărbaților tineri infectați a constituit 53,6% comparativ cu 46,4% femei infectate.

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor în vârstă de 25-29 ani și 30-34 ani

În structura incidenței prin tumori maligne, ponderea femeilor este mai mare față de cea a bărbaților în grupul de vârstă 25-29 ani (63,3%) și 30-34 ani (69,4%).

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural

În anul 2024, numărul cazurilor noi de tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 288 cazuri, fiind cu 6,8% mai puțin comparativ cu anul 2023. Circa 67,0% din total cazuri noi de tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani au fost depistate la bărbați. În mediul rural au fost înregistrate 64,9% din cazuri.

La 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit 56,0 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 36,5 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani – 72,7 cazuri (indicator ODD 3.3.2 ).

6. Infracționalitatea în rândul tinerilor

Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni este în scădere comparativ cu anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024 numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni a constituit 4,3 mii persoane, ceea ce este cu 1,5% mai puțin comparativ cu anul precedent. Femeile au constituit 6,1% în numărul total al tinerilor de 14-29 ani care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni s-au înregistrat în grupul de vârstă 18-24 ani (48,7%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (33,6%) și grupul de vârstă de 14-17 ani – 17,7%.

Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și infracțiuni legate de droguri

În anul 2024 din numărul persoanelor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni, aproape fiecare al patrulea a comis furt (21,9%), 11,7% au săvârșit acte de huliganism, iar 6,9% au comis infracțiuni legate de droguri. La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani au revenit 112 persoane care au săvârșit infracțiuni.