Taxa de stat i-a dat bătăi de cap unui avocat care și-a dat în judecată clienții

Apărătorul a depus cerere de chemare în judecată împotriva a trei clienți: două persoane fizice și o persoană juridică de la care ar fi trebuit să încaseze datorii în sumă totală de aproape 350.000 de lei și peste 20.000 de euro, dobânda de întârziere totală de peste 210.000 de lei și aproape 13.000 de euro, inclusiv cheltuielile de judecată, transmite Știri.md cu referire la bizlaw.md. 

Prin hotărârea instanței de fond cererea de chemare în judecată a fost respinsă, iar avocatul a fost obligat să achite taxa de stat calculată la peste 23.000 de lei.

Avocatul a depus apel în care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond, cu admiterea acțiunii. La fel, acesta a solicitat ca să fie scutit de plata taxei de stat. Solicitarea sa la fel a fost respinsă și i-a fost acordat termen pentru a depune bonul precum că a achitat taxa de stat, stabilită la apel în mărime de peste 17.000 de lei. Acesta s-a adresat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, care la fel a fost respins. Apărătorul s-a adresat cu cerere de recurs suplimentară în care a invocat că a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată, iar conform prevederilor legale și practicii judiciare naționale, în astfel de litigii nu se impune achitarea taxei de stat, făcând referire la prevederile art. 82, 85 alin. (1), 90 Cod de procedură civilă, art. 4 al Legii taxei de stat și art. 63 al Regulamentului activității de avocat. 

Curtea Supremă de Justiție a precizat că, potrivit art. 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti. 

La fel, potrivit art. 85 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Articolul 4 alin. (1) din Legea taxei de stat prevede că, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanţa judecătorească, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parţial, de plata taxei de stat persoanele fizice şi juridice, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. 

Din sensul acestor norme de drept rezultă că instanţa de judecată, pentru a nu îngrădi dreptul părţilor privind accesul liber la justiţie, la cerere, poate scuti persoana fizică sau juridică de plata taxei de stat, în urma justificării situaţiei materiale a acesteia. Scutirea poate fi totală sau parţială, apreciindu-se în funcție de cerere şi de dovezile prezentate. 

Instanţa de recurs menţionează că taxa de stat nu este un impediment al accesului liber la justiţie, atât timp cât statul asigură aplicarea eficientă şi uniformă a prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de stat, la scutirile de taxa de stat dispuse din oficiu ori la solicitarea persoanei interesate.

În final, judecătorii Curții Supreme de Justiție au precizat că instanţa de apel justificat a respins scutirea de la achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel înaintate, deoarece obiect al acțiunii este încasarea datoriei ce rezultă din contractele de asistență juridică, care nu se asimilează cu cheltuieli de judecată. Totodată, titularul cererii de apel nu a prezentat probe concludente şi pertinente ce ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat. Decizia CSJ irevocabilă.

Amintim că, în cazul unei cereri de chemare în judecată care vizează o acțiune patrimonială, care poate fi evaluată în bani, mărimea taxei de stat este de 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată. Aceasta însă nu poate fi mai mică de 150 de lei și nu mai mare de 25.000 de lei pentru persoane fizice sau nu mai puțin de 270 de lei și nu mai mare de 50.000 de lei pentru persoane fizice. De exemplu, dacă valoarea acțiunii este estimată la 10.000 de lei, atunci veți achita o taxă de stat de 300 de lei. În cazul unei acțiuni în instanță de partaj în caz de divorț, la fel, se aplică formula de 3% din valoarea acțiunii, dar nu mai puțin de 150 de lei. 

În cazul acțiunilor nepatrimoniale, care nu pot fi evaluate în bani (încălcarea drepturilor de autor, apărarea onoarei și demnității etc.), taxa de stat este stabilită în sumă fixă. Detalii aflați din Legea taxei de stat. Important este să cunoașteți că legea prevede, în art. 5, cazurile când reclamanții sunt scutiți de la plata taxei de stat.

Dacă judecătoria unde v-ați adresat a emis o decizie cu care nu sunteți de acord, aveți posibilitatea să faceți apel și, ulterior, recurs, în funcție de decizia instanței de apel. În aceste situații se percepe, la fel, o taxă de stat. Astfel, pentru cererea de apel, taxa de stat este în mărime de 75% din taxa care trebuia să fie achitată în prima instanță. De exemplu, dacă în prima instanță taxa de stat a fost stabilită la 200 de lei, pentru cererea de apel se va achita 75% din suma de 200 de lei, adică 150 de lei. În cazul recursului, aceasta taxa de stat este de 50% din taxa care trebuia achitată în prima instanță.