Sunetele pot deveni brand: Ce sunt mărcile sonore și câte există în R. Moldova

Potrivit lui Simion Levițchi, șeful Direcției mărci și design industrial din cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), mărcile sonore sunt foarte rare în țară, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

O marcă sonoră reprezintă un semn distinctiv auditiv care permite identificarea unui produs sau serviciu. Un exemplu este marca „Mars”, înregistrată pentru produse alimentare.

Aceasta a fost prima marcă sonoră înregistrată la nivel național în Republica Moldova, în august 2011, sub numărul de înregistrare 21702. Titularul este compania americană Mars Incorporated. Marca a fost înregistrată pentru clasele 29, 30 și 32 ale Clasificării Internaționale a Produselor și Serviciilor, care includ produse precum carne, pește, fructe și legume conservate, cafea, ciocolată, ceai, cacao, bere, ape minerale și băuturi răcoritoare.

Potrivit specialistului AGEPI, o marcă sonoră beneficiază de aceleași drepturi și termene de protecție ca orice altă marcă. Aceasta este înregistrată pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire pentru intervale succesive de câte 10 ani.

Levițchi a precizat că legislația națională nu stabilește cerințe tehnice privind durata sau intensitatea sunetului, însă, în practică, o marcă sonoră trebuie să fie scurtă și distinctivă.

„Nu poate fi solicitată în calitate de marcă sonoră o melodie de 5–15 minute. Marca este, de obicei, un sunet de câteva secunde, aproximativ 3–5 secunde”, a explicat acesta.

Solicitanții pot înregistra o marcă sonoră fie prin transmiterea unui fișier audio, fie prin prezentarea unei partituri muzicale.

În prezent, în Republica Moldova sunt valabile două mărci sonore: una înregistrată prin procedura națională și alta prin procedura internațională, realizată prin Sistemul de la Madrid.

La nivel mondial, cele mai cunoscute mărci sonore aparțin companiilor de telefonie sau studiourilor cinematografice, ale căror secvențe audio sunt ușor de recunoscut.

În Republica Moldova, un exemplu frecvent invocat este gongul auzit de ani buni la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, compus și interpretat de naistul Constantin Moscovici. Totuși, potrivit reprezentanților AGEPI, acesta nu este înregistrat oficial ca marcă sonoră.

Specialiștii consideră că mediul de afaceri ar trebui să cunoască mai bine posibilitatea înregistrării mărcilor sonore, care pot deveni un instrument eficient de diferențiere pe o piață concurențială și oferă protecție juridică elementelor sonore utilizate în promovarea unui produs sau serviciu.