Studiu: Societatea moldovenească, mai puțin tolerantă față de unele persoane
Societatea din Republica Moldova devine mai puțin deschisă față de diversitate. Potrivit analizei realizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) pentru anul 2025, nivelul distanței sociale a crescut la 2,6 puncte, comparativ cu 2,1 în anul precedent, pe o scală de la 0 la 6.
Foto: IPNDatele Indexului Distanței Sociale 2025 arată că populația manifestă o deschidere relativă față de minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități, însă atitudinile rămân rezervate sau ostile față de alte grupuri, transmite Știri.md.
Cel mai ridicat nivel de respingere este înregistrat în cazul persoanelor LGBT+, cu un indice de 5,6. Urmează persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (4,4) și foștii deținuți (3,6). În aceste situații, majoritatea respondenților declară că evită atât relațiile apropiate, cât și interacțiunile obișnuite, precum cele de vecinătate sau de la locul de muncă.
În schimb, prejudecățile s-au redus ușor față de persoanele cu dizabilități fizice (indice 1,0) și față de minoritățile lingvistice, inclusiv persoanele de etnie rusă sau cele care nu vorbesc limba de stat (indice 0,8), ceea ce sugerează o toleranță etnică mai consolidată.
Reprezentanta CPD, Cristina Cojocaru, a menționat că, în cazul persoanelor cu HIV/SIDA, aproape jumătate dintre respondenți manifestă reticență față de relațiile apropiate, iar un procent similar evită chiar și interacțiunile funcționale, cum ar fi cele profesionale.
Directoarea Centrul GENDERDOC-M, Angelica Frolov, consideră că rezultatele nu sunt surprinzătoare și reflectă o tendință globală de înrăutățire a climatului social. Ea a subliniat că perioada electorală a amplificat discursul de ură la adresa comunității LGBT+: din 244 de cazuri documentate, 57 au vizat această categorie.
La rândul său, Irina Corobcenco, analistă la Promo-LEX, a declarat că numărul cazurilor de discurs de ură în ultimele alegeri a fost de 1,7 ori mai mare decât la scrutinul din 2021, confirmând o tendință de intensificare în perioadele electorale.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, prin aplicarea scalei Bogardus, care măsoară gradul de acceptare socială de la 0 (acceptare totală) la 6 (excludere). Cercetarea face parte dintr-un program multianual de monitorizare a echității și incluziunii în Republica Moldova.