Studiu: Piesele de la Eurovision devin mai simple și abordează mai des politica

Pentru studiu, psihologul și muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la Eurovision începând din 1956 și până în prezent, transmite Știri.md cu referire la mediafax.ro.

Potrivit cercetării, aproape două treimi dintre piesele din ediția actuală abordează tema iubirii. În același timp însă, analiza arată o tendință de simplificare a versurilor și o creștere treptată a limbajului și conotațiilor negative.

Totodată, numărul pieselor cu tentă politică este în creștere, chiar dacă regulamentul Eurovision interzice explicit conținutul politic. Temele festive și optimiste și-au menținut însă o prezență constantă de-a lungul anilor.

Cercetarea a fost comandată de postul public austriac ORF și arată că evoluția spre un limbaj mai „negativ” este mai lentă la Eurovision decât în alte clasamente muzicale internaționale.

Markus Foramitti consideră că acest lucru ar putea avea legătură cu regulile stricte ale concursului.

„Probabil acest lucru are legătură cu faptul că la Eurovision există mai multă cenzură. De exemplu, se folosesc mai puține înjurături și mai puțini termeni sexuali”, a declarat cercetătorul pentru ORF.

Studiul mai arată că, la fel ca în topurile muzicale americane, și piesele Eurovision au devenit mai puțin complexe din punct de vedere liric.

Potrivit specialistului, publicul preferă melodii mai simple, deoarece sunt mai ușor de procesat, înțeles și cântat. Acesta a explicat că algoritmii platformelor de streaming favorizează piesele care captează rapid atenția ascultătorilor.

„Este mult mai ușor atunci când există de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni să continue să asculte piesa”, a afirmat Foramitti.

În ediția actuală, cercetătorul a indicat drept exemplu piesa grecească „Ferto”, aflată pe locul al doilea în proiecțiile caselor de pariuri.

Deși regulamentul Eurovision interzice mesajele politice explicite, multe referințe apar în mod simbolic, istoric sau indirect.

Printre cele mai cunoscute exemple se numără piesa „1944”, interpretată de ucraineanca Jamala, câștigătoarea Eurovision 2016. Melodia face referire la deportarea tătarilor din Crimeea ordonată de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Controverse similare au apărut și la ediția din 2024 de la Malmö, în Suedia, în jurul piesei israeliene „Hurricane”, considerată de critici o referire indirectă la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Prezența Israelului la Eurovision continuă să provoace tensiuni și în acest an, pe fondul războiului din Gaza. Potrivit articolului, cinci țări, inclusiv Spania, au decis să boicoteze festivalul.