Studiu: Peste 26% dintre cetățeni consideră că femeile nu au ce căuta în politică

Unul dintre factorii care explică această tendință sunt multiplele crize cu care s-a confruntat Moldova între 2020 și 2024 și care au fost asociate cu liderii politici aflați la conducere, majoritar femei. Aceste date fac parte dintr-un studiu din seria de rapoarte elaborate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) la scrutinul parlamentar din 2025 și care a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a comunicat că o treime din populație consideră că funcția de președinte ar trebui ocupată de un bărbat și doar puțin peste 3% din populație vor o femeie în rol de șef al statului. O asemenea discrepanță se observă și în cazul funcției de deputat: peste 20% din populație consideră că un bărbat ar merita să ocupe funcția respectivă și doar puțin peste 3% susțin femeile.

Potrivit studiului, societatea consideră că femeia s-ar potrivi mai bine în funcție de președinte al comitetului de părinți la școală, directoare de școală. „Observăm foarte clar că femeile sunt împinse în zona socială, de îngrijire și mai puțin în zona politică, acolo unde se iau decizii și există acces la anumite oportunități și resurse”, a declarat Natalia Covrig.

Potrivit directoarei executive a CPD, aceste cifre demonstrează că societatea din Moldova încă este foarte departe de acceptarea generală a egalității de șanse, a oportunităților egale pentru femei și bărbați, dar cu atât mai mult, pentru persoanele care vin din anumite grupuri marginalizate.

De asemenea, analiza arată că, în acest an, peste jumătate dintre cetățeni (51,9%) se încadrează în categoria pasivilor, adică persoane cu interes redus sau inexistent față de campania electorală și alegeri. „Aceasta înseamnă că, practic, fiecare a doua persoană din Moldova nu este interesată de ceea ce se întâmplă în campania electorală, nu este interesată să vadă ce propun partidele care vor să acceadă în Parlament, cine sunt oamenii care vor să intre în Legislativ. Cel mai îngrijorător este faptul că ponderea acestui grup crește de la an la an, întrucât, comparativ cu anul 2021, cu scrutinul parlamentar precedent, noi avem o creștere de aproape 12-13% a acestui grup”, a comunicat directoarea de programe la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.

Datele mai arată diferențe clare între grupurile sociale privind nivelul de implicare în campania electorală. Cei mai pasivi sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani (61,4%) și 30-44 de ani (63,6%), persoanele cu studii incomplete (63,5%) sau cu nivel scăzut de venit (55,7%).

Alexandra Ermolenco a subliniat că în această campanie este esențial de mobilizat tinerii, deoarece ei constituie o pondere semnificativă din categoria alegătorilor pasivi, de aceea așteptarea este ca tinerii să fie mult mai activi în exprimarea opiniilor și participarea în procesul decizional.

Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte, precizează că datele prezentate descriu o realitate îngrijorătoare: „cetățenii Republicii Moldova sunt din ce în ce mai pasivi când vine vorba de politică, mai ales că avem un an electoral în care se alege Parlamentul și ne-am aștepta ca interesul pentru politică să sporească în această perioadă, dar și faptul că tinerii devin tot mai pasivi ridică semne de întrebare”.

Raportul analitic a fost elaborat pe baza datelor generate de un sondaj reprezentativ național, desfășurat în rândul populației 18+ din Moldova. Cercetarea a fost realizată de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, pe un eșantion de 1 117 de respondenți, pe parcursul lunii august curent.