Studiu: Moldova trebuie să investească în pluralismul mediatic după modelul european
Cele mai multe state europene au o tradiție în susținerea și subvenționarea dezvoltării mass-mediei, de jumătate de veac deja.
În ceea ce ține de Republica Moldova, la cele aproape trei decenii de independență statală, țara nu are un sistem de subvenționare a presei, precum nu are nici politici viabile, continue și eficiente în domeniu. În aceste condiții, Moldova nu ar trebui să inventeze nimic, ci să încerce să preia din practicile altor state, guvernele cărora au aplicat de-a lungul timpului mai multe tipuri de subvenționare a presei, unele fiind valabile și astăzi, altele modificându-se odată cu schimbările de ordin tehnologic și comunicațional. Concluziile se regăsesc într-un studiu prezentat marți, 19 iunie, de către Asociația Presei Independente.
Autoarea studiului, experta media Aneta Gonța, a declarat într-o conferință de presă la IPN că la baza deciziei de a subvenționa presa au stat trei elemente principale. Este vorba despre criza financiară în care s-au pomenit ziarele după al Doilea Război Mondial, dar și concurența acerbă a televiziunii care amenința existența presei scrise, în special a celei locale. Totodată, este vorba și despre fenomenul concentrării proprietății, care punea la grea încercare pluralismul și diversitatea mediatică, acestea din urmă fiind vitale pentru o presă ce se dezvoltă pe piața liberă a ideilor, dar și pentru democrație.
Experta a menționat că guvernele țărilor europene au aplicat la mai multe tipuri de subvenționare a presei: rate preferențiale ale TVA, tarife preferențiale pentru servicii poștale și feroviare pentru distribuție, tarife favorabile pentru telecomunicații. Alte măsuri au inclus reduceri fiscale pentru investiții și diferite tipuri de facilități fiscale. Unele state au subvenționat prețul hârtiei de ziar, un cost semnificativ de producție. Actualmente, doar două state membre ale Uniunii Europene nu acordă scutiri de TVA pentru presă – Bulgaria și Slovacia. Iar Franța, care are și un sistem de subsidii directe pentru presă, aplică și cea mai mică TVA pentru acest sector din UE – 2,1%.
Studiul denotă că Republica Moldova, de la independență încoace, nu are un sistem de subvenționare a preseii Singurele instituții mediatice finanțate din bani publici sunt IPNA Compania Teleradio-Moldova și IPRA Teleradio-Găgăuzia. Agenția Moldpres, fondată inițial ca organ de stat și trecută ulterior la autofinanțare, este susținută de stat prin sistemul de abonamente și acordarea sediului.
Aneta Gonța a menționat că fără o intervenție din partea statului, cu certitudine, presa scrisă și cea electronică din Republica Moldova riscă să ajungă în situația în care să nu poată supraviețui. Potrivit autoarei, autoritățile trebuie să conștientizeze, pe de o parte, riscul dispariției presei scrise, în special a celei locale și regionale, iar pe de alta – rolul extrem de important al mass-mediei în edificarea unei societăți democratice veritabile și pluraliste.
Recomandarea este să fie preluat conceptul unui sistem de subvenții pentru presă, care să conțină cele mai bune practici europene, verificate de timp. „Un eventual mecanism de subvenționare a presei ar trebui să fie reglementat astfel încât el să nu depindă de schimbarea puterii politice și a guvernelor, dar să conțină criterii măsurabile, exacte și durabile pentru acordarea ajutoarelor”, spune autoarea studiului.
Directorul executiv API, Petru Macovei, a spus că decidenții politici trebuie să cunoască aceste practici, pentru că în Republica Moldova, din păcate, nu se conștientizează faptul că mass-media în general și presa scrisă ca parte a sistemului mediatic sunt pilonii democrației și trebuie să fie cât mai diverse. În opinia sa, diversitatea și pluralismul trebuie susținute indiferent de culoarea politică a guvernelor existente într-o țară ori alta sau simpatiile și antipatiile pe care le pot manifesta într-un moment dat jurnaliștii, editorii etc. Studiul, care reprezintă o premieră, urmează să fie expediat decidenților, dar și membrilor grupului de lucru, creat în anul 2017, pentru modificarea legislației mass-media și care urmează să propună până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare anumite modificări în legislație.
Studiul „Investiții în pluralismul mediatic. Practici de susținere și de subvenționare publică a dezvoltării mass-mediei” a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.