De altfel, 68% dintre utilizatori sunt femei, 80% sunt din afara Statelor Unite, iar 72% dintre adolescenţi folosesc Instagram, informează Omnicore Agency, transmite Știri.md cu referire la Descopera.ro.

Psihologul Lenke Iuhoş este de părere că dincolo de beneficiile pe care Social Media le oferă, există totuşi şase efecte psihologice negative generate de folosirea Instagram-ului: anxietatea, depresia, singurătatea, calitatea somnului, impactul asupra imaginii propriului corp şi teama de a nu fi la curent. Iată care sunt explicaţiile din spatele acestora.

“Cunoaşterea persoanelor noi de pe Instagram, ştiri noi, poze ca la carte, doar gândul asupra lor e capabil să provoace nelinişte profundă în cazul persoanelor vulnerabile. Stresul acela necontrolat, care dispare doar atunci când e vizualizată o postare, dă impuls neliniştii fără a ştii măcar de ce.

Oamenii care îşi trăiesc viaţa mai mult în mediul online au tendinţa de a trata viaţa reală numai pe fugă. Se bucură când primesc calificative în mediul online şi nu prea îi mai interesează opinia oamenilor despre ei în viaţa reală. Instagram-ul, mai nou, oferă o imagine distorsionată, în sensul că sunt evidenţiate, tăiate din context, doar momentele în care zâmbim pentru câteva secunde, clipe percepute de mulţi ca un model care se poate îndeplini, drept pentru care stările de anxietate au crescut exponenţial”, afirmă psihologul.

„Adulţii şi adolescenţii, în special femeile şi tinerele fete, se pot simţi nesigure în pielea lor, văzând versiunea falsă a perfecţiunii altcuiva. Acest lucru poate duce la un nivel mai scăzut al satisfacţiei de viaţă şi poate afecta drastic starea de spirit a unei persoane.

Străduinţa de a arăta foarte bine, de a arăta cât de specială e ca persoană, poate întări sentimentul de comparaţie şi poate determina disperarea.

O postare poate să genereze aşteptări nerealiste la tinerii vizitatori. Imaginile, dar mai ales poziţiile de fotografii formează percepţia sinelui prin asemănarea propriului corp cu poze care, de multe ori, sunt aranjate în aşa fel încât, cel care apare în poză, să fie versiunea lui cea mai înaltă. Mulţi nu au încercat încă să vizualizele Instagram-ul cu detaşare, ca o versiune mai sănătoasă a propriei vieţi, prin propriul stil”,explică specialistul.

Acest efect apare în special în rândul adolescenţilor care sunt în căutare să se autocunoască. Pentru a se plia pe oferta societăţii aşteaptă să li se ofere modele care să îi inspire în schimbarea de apariţie.

”Trendul poate fi mişcarea corpului, ţinuta mai altfel ca până ieri. Această schimbare deseori e bruscă pentru ei, adolescenţi, deoarece ei văd imagini postate, însă de la o fotografie cu cineva până la adopta acel stil calea e lungă. Această adaptare la stil, abordarea noului look presupune efort substanţial din partea tânărului.

Teama aceea de a nu aparţine unui grup este cauzată de convingerile proprii care se bazează pe condiţionări. Când deja îţi forţezi stilul, expunerea imaginii tale sociale, apare starea de teamă alimentată de nesiguranţa în propria imagine.

Persoanele care se confruntă cu astfel de inamici, sunt oameni care de multe ori iau decizii atunci când totul în mintea lor este sub semnul întrebării. Neîncrederea în propria persoană naşte frică”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.