Scopul acestuia este de a identifica și analiza inegalitățile de bază pentru grupurile vulnerabile din Moldova. Aici au fost identificate și câteva domenii, în care femeile din Republica Moldova devin un grup vulnerabil, transmite Știri.md cu referire la ea.md.

Din perspectiva egalității de gen, femeile continuă să fie un grup vulnerabil practic în toate domeniile. 17% din femei au răspuns că ar fi o problemă foarte mare să procure medicamente în valoare de 200 de lei pentru că nu au bani, iar 37% – pentru că nu au suficienți bani. 42% nu se adresează medic chiar dacă au nevoie. Aproximativ 16% nu se internează în spital indiferent de problemă din cauza lipsei de timp sau a mijloacelor financiare. La fel, femeile sunt supuse mai des formelor de violență. Una din cauze este că multe victime consideră că e bine să tolerezi violența pentru a-ți păstra familia.

Venitul

Venitul femeilor din zonele rurale depinde cel mai mult de remitențe și prestații sociale. Este important să menționăm că BNS prezintă datele cu privire la venituri la nivel de gospodărie. În ceea ce privește dimensiunea egalității de gen, vorbim de gospodării în care capul familiei este bărbat sau femeie.

Gospodăriile conduse de femei și bărbați au o structură a veniturilor destul de diferită. În gospodăriile de femei, ponderea semnificativă a veniturilor este determinată de remitențe și prestații sociale (în special, pensii), pe când în cele conduse de bărbați – de activitatea productivă, cum ar fi veniturile salariale sau alte venituri informale (din agricultură).

Deși ritmul de creștere a veniturilor disponibile a fost relativ același, observăm că pentru gospodăriile conduse de femei din zonele rurale, remitențele și prestațiile sociale sunt surse de venit mult mai importante, comparativ cu salariul. Aceasta înseamnă că majoritatea gospodăriilor conduse de femei (atât pensionare, cât și cele cu vârstă aptă de muncă) din zonele rurale nu sunt active pe piața forței de muncă.

Indirect, situația dată ilustrează nivelul de dependență economică a femeilor din zonele rurale. Multe dintre femeile apte de muncă din zonele respective, fiind neactive pe piața muncii, vor continua să depindă de remitențe și veniturile bărbaților din gospodărie, inclusiv când acestea vor ajunge la vârsta de pensionare.

Sănătate

Pe lângă necesitatea plăţilor informale, există şi alte motive care descurajează populația să beneficieze de servicii medicale. În cazul femeilor, disponibilitatea de timp contează mai mult ca la bărbați. Pentru gospodăriile de etnie romă, deşi contează foarte mult şi necesitatea plăților informale, un loc aparte îl ocupă lipsa încrederii și comportamentul medicilor. Gospodăriile non-rome mai puţin se referă la acest obstacol.

Gospodăriile persoanelor cu dizabilități menţionează printre bariere condițiile neadecvate și faptul că lucrătorii medicali se comportă nerespectuos. Nu în ultimul rând, în cazul tinerilor, deși ponderea acestora printre plătitorii informali este destul de mare, lipsa banilor nu constituie o barieră semnificativă, comparativ cu celelalte grupuri de vârstă. Ei mai curând se plâng pe lipsa de timp.

Violența

Incidența cazurilor de violență este mai mare pentru femeile din grupurile vulnerabile. Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență în bază de gen este de două ori mai mare în rândul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă. Din perspectiva grupelor de vârstă, femeile de vârsta pre pensionară suferă mai mult.

Femeile care riscă să fie supuse violenței au o probabilitate mai mică de a raporta cazul. Astfel spus, cu excepția femeilor din gospodăriile cu dizabilități, cele din grupurile vulnerabile, deși au un risc mai mare de a fi supuse violenței, sunt mai puțin predispuse să raporteze cazul de violență, comparativ cu femeile din grupurile de bază (cu un nivel înalt de educație, tinere, bogate, economic active).

Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa comună de promovare a oportunităților egale”, implementat cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare și Guvernului Suediei. Inițiativa își propune să îmbunătățească situația grupurilor marginalizate și vulnerabile, prin promovarea principiului egalității și nediscriminării în elaborarea și implementarea politicilor publice.