Studiu: Cetățenii nedreptățiți de justiție sunt despăgubiți insuficient

Experții CRJM solicită asigurarea unui echilibru între drepturile persoanei acuzate și necesitatea tragerii la răspundere a celor care greșesc în exercitarea actului de justiție, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Constatările se regăsesc într-un studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), făcut public joi, care a analizat eficiența mecanismului de reparare a prejudiciului cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată.

Un studiu recent realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova a arătat că doar 1% din despăgubirile materiale și 9% din despăgubirile morale solicitate de cetățenii care au fost nedreptățiți de către stat sunt aprobate în judecată.

Potrivit studiului, în perioada anilor 2020 - 2024, reclamanții au solicitat despăgubiri de peste 112 milioane de lei, însă instanțele de judecată au admis acordarea despăgubirilor morale în valoare totală de numai 9,85 milioane de lei sau 9%. În medie, un cetățean care a avut de suferit din cauza acțiunilor ilicite ale statului a primit o despăgubire morală în valoare de 37.452 de lei.

Totodată, din suma totală de 294 de milioane de lei solicitată de reclamanți, instanțele au aprobat doar 4,21 de milioane de lei, adică 1%. În acest caz, o persoană nedreptățită prin acțiunile ilicite ale statului a primit, în medie, doar 16 255 de lei sau circa 828 de euro.

Studiul a mai arătat că Procuratura Generală figurează în calitate de pârât în 70% din astfel cauze, iar Ministerul Afacerilor Interne și structurile sale sunt implicate în multe dosare.

Pentru a spori eficiența mecanismului de reparare a prejudiciului cauzat de acțiunile ilicite ale statului, experții CRJM au recomandat autorităților mai multe de măsuri de ordin legislativ, precum reglementarea expresă a noțiunii „fapte ilicite”, instituirea unor grile de evaluare și a unui mecanism clar și obiectiv de calculare a despăgubirilor sau elaborarea ghidurilor și a îndrumărilor pentru judecători privind aplicarea Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, consideră cercetarea CRJM „valoroasă”, în contextul identificării unor soluții privind îmbunătățirea proiectului de lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin faptele ilicite comise în cadrul proceselor penale și contravenționale, aflat în proces de legiferare.

„Studiul reflectă fidel situația reală analizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. În aceeași perioadă, Ministerul Justiției a elaborat un nou proiect de lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin faptele ilicite comise în cadrul proceselor penale și contravenționale (număr unic 895/MJ/2024). Asupra acestui proiect, Avocatul Poporului a emis o opinie, formulând mai multe recomandări pentru îmbunătățirea proiectului din perspectiva respectării drepturilor omului. Reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului au participat la evenimentul de lansare a studiului și au subliniat valoarea acestuia în contextul identificării unor posibile intervenții asupra proiectului de lege aflat în proces de legiferare. Scopul este ca forma finală a proiectului să răspundă deficiențelor constatate în analiza realizată de CRJM”, a declarat pentru „Teleradio-Moldova”, Avocatul Poporului, Ceslav Panico.

Menționăm că studiul a fost realizat în contextul în care Ministerul Justiției al Republicii Moldova a inițiat, în 2024, elaborarea unui nou proiect de lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin faptele ilicite comise în procesele penale și contravenționale.

Cercetarea are la bază analiza a 263 de cauze soluționate irevocabil în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2024, de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Astfel, eșantionul analizat reprezintă 78% din cele 337 de cauze admisibile raportate de CSJ și 61% din cele 430 de dosare inventariate de Ministerul Justiției, care includ și plângerile respinse.