Știrile negative și efectele asupra psihicului: Ce soluții propun psihologii
Într-o lume în care informația circulă continuu, tot mai mulți oameni resimt efectele consumului excesiv de știri negative. Psihologul Angela Nicolau avertizează asupra fenomenului numit „doomscrolling” – tendința de a căuta și consuma repetat informații alarmante, cu impact direct asupra sănătății psihice.
Imagine simbolPotrivit specialistei, creierul uman este programat să reacționeze la pericol, ceea ce explică de ce știrile negative atrag mai multă atenție decât cele pozitive, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Creierul nostru este programat să detecteze pericolul. De aceea, știrile negative ne atrag mai mult decât cele pozitive”, explică Angela Nicolau.
Ea subliniază că mulți oameni au impresia că, fiind permanent informați, pot controla realitatea, însă acest lucru este doar o iluzie.
Expunerea constantă la astfel de conținut duce la creșterea nivelului de stres. Hormonii precum cortizolul și adrenalina rămân în organism mai mult timp, ceea ce poate provoca stres cronic, tulburări de somn și iritabilitate.
Diferența dintre informare și suprasolicitare devine evidentă în comportament.
„Un om care nu are această problemă citește știrea și merge mai departe. În schimb, cei afectați stau ore întregi conectați și așteaptă permanent noutăți”, spune psihologul.
Pentru a reduce impactul negativ, specialista recomandă limitarea timpului petrecut consumând știri și evitarea acestora înainte de culcare.
„După doar 14 minute de la citirea știrilor negative, nivelul de anxietate începe să crească”, avertizează ea.
Fenomenul este amplificat și de algoritmii rețelelor sociale, care livrează conținut similar în funcție de interesul utilizatorului, creând un cerc vicios al consumului de informații negative.
În cazul copiilor, efectele pot fi și mai grave. Lipsa gândirii critice îi face vulnerabili la confuzia dintre realitate și ficțiune, iar expunerea la conținut agresiv le poate influența comportamentul.
Specialiștii recomandă soluții simple, dar eficiente: limitarea consumului de știri, activități relaxante precum plimbările sau lectura și orientarea către experiențe pozitive.
„Nu putem controla lumea, dar putem controla modul în care reacționăm la ea”, a conchis Angela Nicolau.