Tradiţional, urătorii au fost răsplătiţi cu dulciuri şi colaci, relatează Moldova 1, transmite Știri.md.

Îmbrăcaţi în straie naţionale, însoţiţi de capre şi urşi, cetele de urători merg pe la casele gospodarilor.

Iar pentru că tradiţiile moldoveneşti sunt bogate, nelipsite din programul festiv sunt şi urăturile străvechi.

„În repertoriu avem capre, băbuţe, urşi, asta este o tradiţie încă de la străbunii noştri”;

„Este un obicei străvechi pe care încercăm să îl menţinem viu cât se poate. Câştigăm bani, bomboane şi fericirea gospodarului”;

„Tradiţional la noi în localitate mergem cu uratul. Urăm fiecare gospodar pentru multă sănătate, belşug şi fericire”.

Tradiţia spune că oamenii care primesc urători vor avea parte de un an bogat.

„În fiecare an în ajunul sărbătorilor, noi, gospodarii, suntem pregătiţi pentru a primi cu mare drag şi cu braţele deschise urătorii. Pregătim întotdeauna bucate tradiţionale”, spune una dintre gazde, Adriana Pocitari.

Cetele de urători merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui. Iar dimineaţă acestea sunt aşteptate cu Sorcova.

O tradiţie respectată mai cu seamă de românii din Bucovina de Nord, Malanca, a cutreierat și orașul Chișinău, într-un stil nou, transmite Știri.md.

Vechi de sute de ani, acest obicei e diferit faţă de multe alte tradiţii prin multitudinea de personaje şi costume neobişnuite ale cetelor de malancari.

Malanca este denumirea slavă dată cetelor care merg cu uratul în ajunul Anului Nou pe stil vechi şi este un obicei străvechi practicat în unele zone din Moldova de Nord şi Bucovina.

Alaiul de urători îmbracă un flăcău în haine femeieşti, numite Malanca, şi pornesc pe la casele gospodarilor cu urări.

Acestea pot fi o colindă sau un joc dramatic, iar scenariul diferă de la o localitate la alta. Specificul acestei tradiţii constă în costumele multicolore şi jocul personajelor antropomorfe: fie că e vorba de capră, fie că e ursul, cum e în cazul tinerilor din satul Roşa din Cernăuţi.

Tradiţia spune că, în gospodăriile unde se merge cu Malanca, casele sunt curăţate de duhurile rele şi vor avea belşug tot anul.

Astfel, tinerii au reușit să aducă voie bună și zâmbete pe fețele locuitorilor Capitalei, care au fost alături de tinerii artiști.

Vă invităm să urmăriți cum s-a desfășurat Malanca la Chișinău.

Designer vestimentar: Piotr Alii, Alex Medinschii și Dorin Nebunu

Artiști: Alina Zmeu, Alex Medinschii, Dorin Nebunu, Marcel Lazar, Stanislav Botnari, Ronin Terente, Diana Vlas, Cristian Pănuța, Dan-Cristian Cubreacov, Daniel Floarea, Dumitru Sănduleac, Buzdugan Alexandru

Muzica: Dumitru Colesnicov, Mihail Cebanu, Adrian Gușan, Vlad Neahin, Stanislav Botnari

Sound design: Murmur de izvar

Versuri: Ronin Terente

Videografi: Sașa Nikitin, Iura Tokmaș

Fotograf: Dorina Pantaz

Producător: Felicia Plămădeală

Inițiator: Diana Vlas

Consultanți: Ramin Mazur, Victor Galușca și Dmytro Sukholytskyy-Sobchuk.

Ușile le-au fost deschise de către vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, alți deputați, precum și de secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghița, și funcționarii Secretariatului Parlamentului, transmite Știri.md.

Colectivul folcloric ”Doina Ișnovățului” din satul Nimoreni, raionul Ialoveni, a urat gazdei sănătate și putere în anul care vine.

Și tinerii artiști de la Școala de Arte ”Alexei Stârcea” din Capitală au venit cu urări de bine pe care le-au exprimat prin colinde vechi frumoase.

Un alt grup de copii a venit din satul Voinova, raionul Strășeni.

Deputații și-au împărtășit emoțiile calde și au zis că au primit cu drag colindători în clădirea Legislativului și în sufletele lor.

Tinerii interpreți au primit în dar colaci, cadouri și câte o invitație ca să viziteze Parlamentul și la anul viitor.

Echipele de creație din diferite localități ale Autonomiei au interpretat cântece vechi și au jucat producții teatrale, transmite Știri.md.

Colindătorii au interpretat colinde dedicate nașterii lui Iisus Hristos, care au devenit o parte importantă a culturii poporului din Găgăuzia.

Conform obiceiului popular, Bașcanul a felicitat colindătorii și le-a oferit bucate tradiționale găgăuze.

"Sărbătoarea Crăciunului are o imensă valoare spirituală și morală, pe care o putem descoperi de fiecare dată într-un mod nou.

Această sărbătoare adună familiile și cei dragi și creează o atmosferă de dragoste și înțelegere reciprocă. Dragostea și înțelegerea reciprocă au fost întotdeauna baza unei familii puternice și a unui popor puternic.

Vă urez tuturor sănătate, liniște sufletească și înțelepciune, pentru ca împreună, umăr la umăr, să construim viitorul copiilor noștri, acasă, în Găgăuzia", le-a spus Irina Vlah colindătorilor.

Micii colindători au interpretat cântecul „Florile Dalbe” și au primit un mic dar din partea polițiștilor, transmite Știri.md.

„E liniște, se aud colinde...”, se arată în mesajul oamenilor legii.

Potrivit alba24.ro, Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Crăciunul pe stil vechi este o sărbătoare la fel de importantă pentru cei care au ales să cinstească Nașterea Domnului după un alt calendar.

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 de zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”.

Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 de zile, 5 ore, 43 de minute și 46 secunde rezultă anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urmă calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primavară.

Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsprit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe rit vechi: Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate că, în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanţa cu data Paștelui din Biserica Catolică.

În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

Tradiții și obiceiuri de Crăciunul pe rit vechi

Pe 7 ianuarie 2022, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi 2022, oamenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează Nașterea Domnului pe 25 decembrie.

Potrivit tradiției, în noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt.

După colindat, fiecare familie se așază la masă și se ia “Cina Sfânta”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

În zona de nord, în special, tradiţiile de iarnă sunt păstrate cu sfinţenie an de an, aşa că, gospodarii deschid larg uşile caselor, în aşteptarea colindătorilor, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

La Soroca, conform obiceiurilor, colindătorii îmbracă straie naţionale, îşi iau Steaua şi desagii şi pornesc, cântând, pe la casele oamenilor.

Colindătorii intră în prima curte la care gospodarii au deschis larg porţile.

Pentru colindători, gazdele au scos de prin cămară tot ce au mai bun, pentru a-i răsplăti.

Cu emoţie şi nerăbdare, ansamblurile populare s-au pregătit tot anul pentru acest eveniment. Au repetat colindele şi au avut mare grija de costumele populare, multe dintre ele moştenite de la bunici, transmite Știri.md cu referire la Tvr Moldova.

Iar bucuria a fost cu atât mai mare cu cât, anul trecut, festivalul nu s-a organizat din cauza pandemiei.

ION CHIRCU, directorul Casei de Cultură, satul Ratuş: „În cadrul festivalului în acest an am găsit de cuviinţă să facem obiceiurile şi tradiţiile de Crăciun. Colectivele vor fi apreciate cu diplome şi trofee din partea secţiilor de cultură. În cadrul acestui festival am găsit de cuviinţă să facem şi o expoziţie cu podoabele noastre naţionale, prosoape naţionale.”

Din festival nu au lipsit nici celelalte tradiţii de sărbători, precum Pluguşorul.

La Festivalul Raional de Colinde au participat 13 ansambluri populare din satele raionului Criuleni.

La Vasilcău, raionul Soroca, conform obiceiurilor, colindătorii îmbracă straie naţionale, îşi iau Steaua şi desagii şi pornesc, cântând, pe la casele oamenilor, relatează Moldova 1, transmite Știri.md.

La Vasilcău, raionul Soroca tradiţia din strămoşi este păstrată cu sfinţenie. Cetele de colindători de diferite vârste, îmbrăcaţi în straie naţionale  au pornit cu colinda pe la casele gospodarilor.

„O tradiţie foarte frumoasă este în satul nostru de demult să mergem în 7 ianuarie  cu colinda”;

„Colinde foarte vechi, le-am învăţat de la buneii, strpbuneii noştri”;

„Mergem la părinţi, la nănaşi şi la care mergem se alatură şi merg cu noi din casă în casă până în zori de zi”;

Gospodarii casei an de an, spun ei aşteaptă cetele de colindători cu daruri.

„În ajun de Crăciun coacem crăciunei, turte dulci cum se numesc pe la noi ca să primim colindătorii Suntem bucuroşi că cineva ne deschide poarta, cu părere de rău tradiţiile se pierd, dar oricum, noi aşteptăm”, a menţionat Svetlana Belous, gospodină.

„Gospodarii trebuie  să fie colindaţi, suntem creştini ortodocşi şi întotdeauna păstrăm tradiţiile  naţionale ale moldovenilor şi cu asta ne mândrim”, a spus Alexei Belous, gospodarul casei.

De Crăciun, până seara târziu, cetele de colindători duc minunata veste a naşterii lui Iisus Hristos pe la casele gospodarilor.