Sondaj Promo-LEX: 48% cred că în alegeri au existat îndemnuri la ură și discriminare
Aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj realizat pentru Promo-LEX consideră că, în alegerile parlamentare din 2025, a fost folosit discurs instigator la ură sau îndemn la discriminare. În același timp, 45,5% dintre participanți nu au putut explica ce înseamnă acest fenomen.
Imagine simbolDatele se regăsesc într-un raport analitic al Asociației Promo-LEX, bazat pe un sondaj sociologic realizat în perioada 22 februarie-12 martie, pe un eșantion de 1.226 de respondenți, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.
Potrivit raportului, 48% dintre respondenți consideră că, în campania pentru alegerile parlamentare din 2025, au fost utilizate discursuri instigatoare la ură și/sau îndemnuri la discriminare.
Cei mai mulți respondenți care au această percepție sunt din Chișinău, 59,9%, și din regiunea Centru, 47,7%. În același timp, aproximativ 37% dintre respondenți nu cred că a fost folosit discurs instigator la ură, iar jumătate dintre aceștia sunt din regiunea Nord.
Raportul mai arată că 45,5% dintre participanții la sondaj nu au răspuns sau nu au putut răspunde la întrebarea ce consideră că reprezintă discursul instigator la ură.
Doar 6,7% dintre cei care au răspuns la această întrebare au asociat discursul instigator la ură cu discriminarea, răspuns considerat de experți cel mai apropiat de definiția prevăzută în legislație.
Alți 15,3% dintre respondenți au definit fenomenul prin termeni sau concepte care pot fi mai degrabă cauze ori consecințe ale discursului instigator la ură, precum atitudini negative, agresivitate, divizare în societate sau ură față de cineva.
Potrivit Promo-LEX, datele arată că aproximativ cinci din zece persoane din regiunea Centru consideră că discursul instigator la ură a fost folosit în alegerile parlamentare din 2025, aceasta fiind cea mai mare rată dintre cele trei regiuni în care au fost colectate datele studiului.
La nivel național, deși majoritatea respondenților consideră că un astfel de discurs a fost utilizat în alegeri, doar 67 din 1.000 de persoane au putut defini fenomenul printr-un termen care corespunde cel mai bine sensului său de bază.
Studiul mai arată că 22,6% dintre respondenți au declarat că discursul instigator la ură i-a descurajat să participe la dezbateri electorale. Dintre aceștia, 26% sunt femei.
Totodată, 13% dintre respondenți au spus că și-au schimbat votul din cauza discursului instigator la ură, iar 7% au declarat că nu au participat la alegeri din acest motiv.
Experții Promo-LEX consideră că înțelegerea limitată a fenomenului este cauzată, inclusiv, de lipsa unor campanii naționale de informare și educare privind discursul instigator la ură și alte forme de intoleranță.
În acest context, Guvernului i se recomandă să desfășoare periodic campanii de conștientizare și informare privind discursul instigator la ură și consecințele acestuia, atât online, cât și offline, cu implicarea instituțiilor relevante, inclusiv Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.