Solstițiul de vară și Ziua Mondială a Soarelui: Sărbători și obiceiuri

În această zi, în emisfera nordică, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, adică se ridică deasupra orizontului la cea mai mare înălțime față de Ecuator. Momentul marchează începutul verii astronomice, când intervalul diurn are durata maximă, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Termenul solstițiu este de origine latină, solstitium, adică „Soarele stă” și semnifică faptul că la această dată are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile sale.

Durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, de numai 8 ore și 28 de minute. După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Soarele, steaua noastră norocoasă

Plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre alte miliarde de stele, la 149,6 milioane km de Terra, și fără energia ei viața nu ar fi posibilă pe Pământ.

Este o sferă gigantică de plasmă, alcătuită în cea mai mare proporție din hidrogen și heliu, cu diametrul de 1,4 milioane de kilometri, de 109 ori mai mare decât al Terrei, și are o masă de două miliarde de tone.

Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius, iar în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.

Soarele are vârsta de aproximativ 4,6 miliarde de ani și se află doar la jumătatea ciclului principal de evoluție.

Este practic o sursă de energie inepuizabilă, într-o singură oră Soarele dă Pământului aceeași cantitate de energie cât consumă întreaga planetă într-un an.

Furnizează neîntrerupt lumina, care ajunge la noi în doar 8 minute și 19 secunde, cu viteza de 300 de mii km pe secundă, și căldura necesare biodiversității, influențează starea atmosferei și determină clima. În lipsa Soarelui, aerul atmosferic s-ar transforma într-un ocean de azot lichid, iar apele mărilor și oceanelor în ghețari.

Mișcarea Pământului în jurul Soarelui a stat la baza calendarului solar care este și acum este calendarul predominant.

Solstițiul de vară, celebrat în jurul lumii

Enormele beneficii ale astrului zilei sunt recunoscute încă din timpuri străvechi, când Soarele era în multe culturi celebrat ca o zeitate, iar ziua solstițiului de vară, asociată cu energiile pozitive, fertilitatea și vitalitatea, cu optimismul și creativitatea. Și astăzi, în cultura multor popoare, Soarele este celebrat în jurul datei solstițiului de vară.

Sărbătoarea Kupala

În estul Europei, sărbătorile au și conotații romantice, de exemplu slavii o numesc Kupala, iar în țările din nordul continentului o numesc Litha sau Midsummer, Ziua miezului de vară, și o celebrează prin ospețe în păduri, jocuri și mari focuri de tabără.

Deși sărbătoare păgână, creștinii au asociat sărbătoarea cu nașterea lui Ioan Botezătorul, sărbătorit la 24 iunie de ortodocși, catolici și protestanți. În Estonia, Letonia și Lithuania, 24 iunie este chiar sărbătoare oficială.

Sânziene

În România, la 24 iunie, la trei zile după solstițiu, în calendarul popular este sărbătoarea Sânzienelor, sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână admisă și în calendarul creștin-ortodox.

Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântă și dansează, împart rod holdelor, vindecă pe cei bolnav și apară semănăturile de grindină.

Sărbătoarea e celebrată din vechime și marchează și începutul verii, fiind numită și Cap de vară. E celebrată din vechime si figurează și în calendarul ortodox.

În Bulgaria, tot la 24 iunie, Soarele este celebrat în sărbătoarea numita Enyovden. In folclorul bulgar se spune că în această dimineață, când soarele răsare, el face cu ochiul oamenilor, le zâmbește și dansează pe cer. Se spune că oricine vede răsăritul în această zi va fi sănătos tot anul.

În Polonia și Ucraina este un vechi obicei ca fetele nemăritate să arunce în râu coronițe de flori, iar flăcăii să încerce să le culeagă, iar împletitura de flori îi va lega și vor deveni un cuplu.

Se aprind și focuri, iar cuplurile sar peste ele împreună și dacă nu-și dau drumul la mâini, iubirea lor va dura.

În Croația, pe data de 23 iunie, este sărbătoarea numită Ivanje. Ivan este denumirea slavă pentru Ioan. Conform tradiției, pe malurile apelor se fac focuri de tabără, iar tinerii se întrec în a sări peste ele. Inițial, aceste focuri se făceau pentru a alunga spiritele si duhurile rele.

În Anglia, cei care vor să vadă răsăritul soarelui vin în ziua solstițiului vară la Stonehenge.

Finlanda sărbătorea la 24 iunie Ukon juhla pentru a-l celebra pe Ukko, zeul cerului și al vremii, în mitologia finlandeză, iar după ce sărbătoarea s-a transformat într-una creștină, ea este numită Juhannus (Ioan în finlandeză). Acum se ține în sâmbăta din săptămâna 20-26 iunie. Noaptea se fac focuri pe lacuri sau pe mare, pentru a îndepărta spiritele întunericului. Datorită poziției geografice, aceasta noapte este foarte scurtă, durează doar aproximativ două ore.

În Suedia se fac serbări câmpenești, în Austria solstițiului de vară e celebrat cu spectaculoase procesiuni de vase pe Dunăre, în Danemarca este sărbătorit, încă din vremea vikingilor, cu focuri de tabără și petreceri în aer liber, la fel în Franța sau Ungaria.