Sistemul de pensii rămâne fragil. Șefa CNAS: Doar un angajat susține un bătrân

Avertizarea vine din partea directoarei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, care susține că riscurile structurale rămân o problemă majoră pentru sustenabilitatea sistemului, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Potrivit șefei CNAS, deficitul bugetului de asigurări sociale este în scădere. Dacă în anii precedenți acesta depășea 5,4 miliarde de lei, în prezent a ajuns la aproximativ 3,6 miliarde de lei, iar estimările arată că până în 2028 ar putea coborî la circa 1,9 miliarde de lei.

„În comparație cu ce am avut noi, de când a fost creată Casa Națională din 2001, acum, cu siguranță, sistemul este cu mult mai sustenabil decât a fost în anii precedenți, decât a fost în perioada anilor 2000”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Totuși, principalul risc pentru sistem rămâne raportul redus dintre angajați și pensionari. În prezent, un pensionar este susținut de doar 1,18 salariați.

„Acum avem 1,18 salariați care asigură plata pensiei pentru un pensionar. Este un indice mai bun decât în trecut, tendința este în jurul la 1,1–1,3 deja mai bine de 7-8 ani”, a explicat directoarea CNAS.

Potrivit standardelor internaționale, un sistem sustenabil ar necesita între patru și cinci angajați pentru un pensionar.

„R. Moldova nu a atins niciodată acest standard”, a subliniat Țîbîrnă, precizând că cel mai bun raport înregistrat a fost de aproximativ 2,1, în urmă cu mai bine de un deceniu.

Un alt factor care afectează grav bugetul asigurărilor sociale este munca la negru. Pierderile provocate de economia tenebră sunt estimate la până la 15 miliarde de lei anual.

„Pentru noi, cel mai important este munca la negru sau munca nedeclarată. Aceasta influențează direct sustenabilitatea bugetului de asigurări sociale”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Șefa CNAS a atras atenția că fenomenul afectează inclusiv generațiile tinere, care acceptă salarii mai mari, dar nedeclarate integral, fără a conștientiza impactul asupra pensiei viitoare și a contribuțiilor sociale.

„Noi nu avem încă dezvoltată educația aceasta din băncile școlii. După ce absolvim universitatea, tindem să avem salarii cu mult mai mari, dar din start salariile care sunt mai mari includ acest risc de a nu fi declarate integral și respectiv nu avem nici contribuție, nici impozit pe venit și asigurarea medicală la fel suferă. Deci, cu alte cuvinte, ne gândim la ziua de azi”, a menționat aceasta.

În același timp, CNAS nu dispune de instrumente directe pentru combaterea muncii nedeclarate. Potrivit instituției, responsabilitatea revine altor autorități, precum Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii. În aceste condiții, CNAS poate interveni doar indirect, prin campanii de informare și prin digitalizarea serviciilor sociale.