main logo
887

Sistemul ce l-a salvat în 2008 de justiţie pe raider funcționează şi acum

Pe 10 iulie 2008, un grup operativ din procurori, ofiţeri ai Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi Direcţia investigaţii Financiare a Ministerului Afacerilor Interne au efectuat o percheziţie în oficiul firmei Moldprotectplant SRL, de pe strada Bucureşti, 67 din Chişinău.

Sistemul ce l-a salvat în 2008 pe raider funcționează şi acumSistemul ce l-a salvat în 2008 de justiţie pe raider lucrează şi acum

Percheziţia se desfăşura pe un caz de fraudă de circa patru milioane de dolari cu implicarea Moldprotectplant SRL şi a altor companii ce făceau parte dintr-o reţea controlată de afaceristul Veaceslav Platon şi apropiaţii săi, transite Știri.md cu referire la mold-street.com

O acțiune de rutină...

"Au percheziționat acolo trei birouri și au confiscat șase calculatoare pline de fișiere. Era o acţiunie de rutină, până când sub un birou nu au descoperit trei cutii de hârtie care conțineau "un număr impunător" de ştampile ale unor compani înregistrate în locații exotice offshore", aşa e descris evenimentul într-o anchetă OCCRP şi RISE Moldova.

Doar două ştampile din cele descoperite erau legate de frauda pe care o investigau, iar restul de peste 40 de bucăţi nu însemnau mai nimic pentru anchetatori. Ulterior multe din firmele a căror ștampile au fost descoperite în timpul acelei percheziții vor deveni cunoscute în intreaga lume şi vor fi incluse în studii şi manuale de combaterea crimei organizate şi a spălării de banii: Mirabax Limited, Liberton Associates, Felina Investments, Albany Insurance, Caldon Holdings etc.

Multe ștampile aparțineau companiilor moldovenești, iar una dintre acestea, Luminare SRL, era o firmă fondată chiar de Veaceslav Platon, condamnat anul trecut la 18 ani închisoare. Erau şi foi cu antetul unor instituţii de stat

Momentul potrivit a fost ratat 

Descoperirea de atunci a arătat cât de extinsă era deja reţeaua de firme controlată de Platon şi apropiaţii săi şi oferea anchetatorilor posibilitatea de a vedea și investiga toate conexiunile. 

Apoi sa întâmplat ceva ciudat. Pe 23 iulie 2008, la mai puțin de două săptămâni după ce ofițerii de poliție au confiscat ștampilele și calculatoarele, a venit un ordin de sus pentru a returna totul. Preşedinte al ţării era Vladimir Voronin, doar că iţele nu duceau la el, ci la persoane ce conduceau Procuratura Generală.

De fapt mai târziu o instanţă a decis că anchetatorii pot să nu returneze firmelor toate materialele, dar era deja târziu.

Cauza penală 2008030181 a fost stopată și nu a mai fost dusă până la capăt. Peste câţiva ani aceleași companii vor fi folosite din nou într-o serie de operațiuni masive de spălare a banilor, care au scos miliarde de dolari din Rusia și, trecând prin Moldova, în Uniunea Europeană.

Salvat de judecător

Peste patru ani, pe 23 iulie 2012, o nouă operaţiune, cu percheziţii la un alt oficiu al "raiderului nr.1", pe adresa 31 august 1989, 151, din Capitală.

O echipă de anchetatori în frunte cu Adriana Beţişor va ridica de acolo numeroase documente şi calculatoare într-un dosar deschis pe tentativă de însuşire a bunurilor în proporţii deosebit de mari. Şi acolo s-ar fi depistat ştampile ale unor offsoruri, foi curate cu antetul şi ştampila unor instituţii de stat, inclusiv Preşedinţia şi Banca Naţională etc

Peste o lună şi ceva judecătorul de instrucţie Ghenadie Morozan (sectorul Râşcani din Capitală) a emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele şi calculatorele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul percheziţiei. Scenariul s-a repetat.

Judecătorul Morozan era deja celebru prin faptul că a emis o încheiere prin care obliga Procurorul General a Republicii Moldova să decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale şi să transmită Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa cunoscutului interlop Grigore Caramalac. Pentru această faptă Morozan s-a ales doar cu un avertisment de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Furtul miliardului anulat de procuror

Au trecut 10 ani, dar credeți s-a schimbat ceva? Cineva va zice că da. Or, Veaceslav Plarton e închisoare, ceea ce este adevărat, doar cu specificarea: cu ce preţ s-a reuşit asta? Dar condamnarea lui Platon nu a rezolvat problemele din justiţia moldovenească. Din contra situaţia poate că se agravează.

Să luăm furtul miliardului. Chiar zilele trecute am aflat că prin ordonanţa procurorului Iulian Suhan de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) doi afacerişti acuzaţoi de implicare în această fraudă au fost scoşi de sub urmărirea penală.

Adică 25 milioane de lei, luaţi sub formă de credit de la Banca Socială, pe 25 noiembrie 2014, exact în ziua când mai multe firme fantome au primit credite de miliarde de lei de la Banca Socială, cel mai probabil că nu vor mai fi returnaţi niciodată.

E un caz dezvăluit de Mold-street încă în 2016, care arăta elocvent cum unii afaceriști amână la nesfârșit returnarea banilor luați cu împrumut de la una din cele trei bănci implicate în "furtul milardului".

Este vorba de celebra schemă "titirezul". Astfel Vinăria Zîmbreni, controlată de Corneliu Ţurcanu, a luat pe 25 noiembrie 2014, un împrumut 25 de milioane de lei de la Banca Socială, dar a depus gaj averea deja gajată pentru alte credite de la Banca Socială. 

Anchetatorii au depistat că în aceeaşi zi Corneliu Ţurcanu împreună cu soția sa au efectuat și o serie de operațiuni  pe conturile de la această bancă, deținute de ei și firmele afiliate (Nox DDV, Megavil Grup și Vinăria Zîmbreni), ca în final cele 25 de milioane de lei să intre în conturile celor doi soţi.

Sergiu Berghie, lichidatorul Băncii Sociale susținea în 2016 că toate contractele dintre Nox DDV, Megavil Grup și Vinăria Zîmbreni sunt fictive, respectiv nule și a solicitat CNA "investigarea tuturor acest fapte". La fel a solicitat ca CNA să facă o "apreciere legală a acțiunilor comise de factorii de decizie al companiilor Vinăria Zîmbreni, Nox DDV și Megavil, cât și cazul prezenței elementelor infracțiuni pornirea unei cauze penale și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate".

Pe acest caz Procuratura Anicorupție a inițiat încă la finele anului 2015, o urmărire penală pentru abuz de serviciu și spălăre de bani în proporții deosebit de mari, pentru care pedeapsa este închisoare de la 5 la 10 ani.

Unde au dispărut 25 de milioane?

Acum procurorul Iulian Suhan constată că acţiunile lui Corneliu Ţurcanu şi soţiei sale "nu întrunesc elementele infracţiuni" şi ei au fost scoşi de sub urmărire penală. 

Totodată în ordonanţa de scoatere de sub urmărirea penală se arată că banii din conturile celor doi soţi proveneau de fapt din despăgubirea de 2,5 milioane de euro achitată de Guvern în octombrie 2008 în dosarul "Oferta Plus SRL v Moldova". Fondator şi conducător al aceste firme este acelaşi Corneliu Ţurcanu. 

Întrebarea este dar unde sunt cele 25 de milioane lei şi cine le va returna? Noi contribuabilii, mai bine spus "fraierii", cum ne-a poreclit Platon.

Şi acesta nu e singurul caz, când vinovaţii în deturnarea a milioane de lei din buget sau sistemul bancar, scapă de justiţie şi încă sunt şi restabiliţi în funcţie de instanţe. De exemplu cazul lui Igor Gamreţchi, iar şirul ar putea continua...

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării