Siguranța online, o miză tot mai mare: De la protecția datelor la sănătatea mintală

În lipsa unor reguli clare, a educației digitale și a mecanismelor de protecție, utilizatorii pot fi expuși fraudelor, pierderii informațiilor sensibile, dar și problemelor precum anxietatea, dependența sau izolarea socială, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Experții subliniază că siguranța online nu mai poate fi tratată exclusiv ca o chestiune tehnică. Mediul digital funcționează ca un ecosistem complex, în care fiecare utilizator contribuie la securitatea proprie și colectivă.

Securitatea cibernetică, parte a siguranței naționale

Practici aparent simple — parolele puternice, autentificarea în doi pași sau gestionarea atentă a permisiunilor aplicațiilor — pot preveni riscuri care depășesc nivelul individual.

„Astăzi, fiecare dintre noi lasă în urmă date legate de educație, finanțe, sănătate sau comerț online. Siguranța pe internet nu mai înseamnă doar navigare protejată, ci și protecția reală a datelor personale și a încrederii în serviciile digitale”, a declarat Dinu Țurcanu, prorector al Universității Tehnice din Moldova și expert în securitate cibernetică.

Potrivit acestuia, incidentele informatice pot afecta funcționarea instituțiilor publice și relația dintre cetățeni și stat, mai ales în contextul accelerării digitalizării. În acest sens, securitatea cibernetică devine o componentă a siguranței naționale.

Expertul a mai subliniat că responsabilitatea trebuie împărțită între utilizatori, instituții și specialiști. Fără investiții în educație digitală și formarea unei culturi a securității, societatea riscă probleme majore, pe măsură ce suprafața de atac se extinde.

Impactul utilizării excesive a internetului asupra sănătății mintale

Dincolo de dimensiunea tehnologică, medicii avertizează că expunerea prelungită la ecrane afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă, în special în rândul copiilor și adolescenților. Fluxul constant de notificări și conținut rapid modifică modul în care tinerii își gestionează atenția, stresul și relațiile sociale.

„Rețelele sociale folosesc mecanisme similare dependențelor, iar creierul copilului, aflat în formare, devine mai vulnerabil la dereglări emoționale”, a explicat Alexandru Gasnaș, neurolog și consilier prezidențial în domeniul sănătății.

Specialiștii atrag atenția asupra unor semnale de alarmă precum dificultățile de concentrare, scăderea rezultatelor școlare, iritabilitatea sau izolarea. Consumul constant de conținut scurt reduce capacitatea de atenție pe termen lung și poate favoriza anxietatea, depresia și lipsa de motivație.

În opinia experților, problema trebuie abordată ca una de sănătate publică și de responsabilitate comună. Soluțiile presupun politici coerente, educație digitală și implicarea părinților, școlilor, autorităților și platformelor online, nu doar măsuri restrictive.

Ziua Siguranței pe Internet și prioritățile pentru 2026

Pe 10 februarie este marcată Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, inițiativă lansată de Comisia Europeană și celebrată în peste 170 de state pentru a promova utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale, în special de către tineri.

Pentru anul 2026, siguranța online se află printre prioritățile Președinției, care își propune consultări publice, consolidarea educației digitale și politici mai eficiente de protecție. Autoritățile urmăresc transformarea mediului online într-un spațiu sigur pentru informare și dezvoltare, reducând riscurile legate de datele personale, sănătatea mintală și securitatea publică.