main logo
4450

Șefi vamali, reținuți: Legături cu Spînu și familia unui ex-judecător

Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, reținut în dosarul privind mita de peste 40.000 de dolari de la Serviciul Vamal, este cumătrul fostului ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Pe lângă conexiunile politice, în CV-ul său, dar și în declarația de avere, jurnaliștii au aflat că acesta are tangențe cu unele firme, mai are și donații, investiții în criptomonede, a căror valoare reală depășește de câteva ori sumele indicate în actele oficiale.

Șefi vamali, reținuți: Legături cu Spînu și familia unui ex-judecătorColaj: zdg.md

Totodată, jurnaliștii de la Zdg.md au mai aflat că, Cristian Olărescu, șeful Postului Vamal Căușeni, reținut și el în dosar, este fiul unui fost judecător, iar mama sa este angajată în justiție. În 2023, la un an după ce a lăsat funcția de șef al Serviciului Proprietății Intelectuale din cadrul Biroului Vamal Centru pentru cea de șef al Postului Vamal Căușeni, funcționarul a vândut un apartament de 84 de metri pătrați cu 1,98 milioane de lei și și-a procurat o casă de 117 metri pătrați, pentru care susține că a achitat 1,92 milioane de lei, transmite Știri.md.

Iurie Gorea, cumătru cu Spînu

Presa a scris despre Iurie Gorea în 2019, atunci când acesta lupta pentru fotoliul de șef al Serviciului Vamal, cursă pe care n-a reușit să o câștige. Pe atunci, el era administrator și fondator la mai multe companii, inclusiv de brokeraj. Unul dintre partenerii lui Gorea în acel proiect era fostul șef al MIDR, Andrei Spînu. Întrebat de jurnaliști despre legăturile sale cu Spînu, Gorea spunea atunci că se văd rar.

Înainte să fie reținut, pe rețelele de socializare, Iurie Gorea distribuia frecvent postări ale lui Andrei Spînu, iar soția sa, Nadejda Gorea, fondatoarea mai multor afaceri, apare în fotografii alături de Andrei Spînu la evenimente publice.

Contactat de Zdg.md, Spînu a spus că îl cunoaște pe Gorea „de mult timp” și că cei doi sunt cumetri. Întrebat dacă a contribuit în vreun fel la numirea lui Gorea în funcția de conducere la Serviciul Vamal, acesta a spus că „a fost o recomandare demult, vreo doi ani în urmă, către șeful de atunci al Serviciului Vamal, Igor Talmazan.”

Spînu susține însă că nu are nicio legătură cu dosarul penal și crede că „se încearcă denigrarea sa”, după ce  numele său a fost asociat cu reținerea lui Gorea.

„Toată lumea a văzut că, pe lângă reținere, a fost o campanie… nici nu știu cum să o numesc, deja sunt obișnuit. De trei ani la rând mi se pun în cârcă foarte multe lucruri. S-a încercat și se încearcă în continuare denigrarea mea. Nu vreau să fac careva comentarii, pentru că nu cunosc detalii din dosar, dar am văzut foarte multe falsuri spuse în spațiul public la acest subiect. Am văzut o încercare disperată de a mă asocia pe mine cu acest caz și nu am o explicație până nu am să înțeleg care este situația cu acest dosar și ce s-a întâmplat exact în acest caz”, a declarat Andrei Spînu.

Potrivit CV-ului de acum șase ani, Iurie Gorea a activat în cadrul Serviciului Vamal în calitate de inspector în anii 2003 - 2007, iar ulterior a fost broker vamal și expert în operațiuni de import-export în cadrul mai multor firme. În iunie 2023, Gorea a fost numit șef al Secţiei integritate instituţională şi protecţia secretului de stat din cadrul Cancelariei de Stat.

La angajarea, Gorea declara că are, în posesie, încă din 2015, un apartament de aproape 300 de metri pătrați, valoarea căruia o estima la 400.000 de euro, dar și un alt bun imobil de peste 200 de metri pătrați, estimată la 30.000 de euro. Printre altele, acesta declara patru mașini, dintre care două de model Tesla, fabricate în 2022. Pentru mașini, Gorea susținea că a achitat în total circa 127.000 de euro.

Totodată, Gorea declara venituri din salariu, dividende și cote-părți în mai multe afaceri, printre care „Bugor Service”, companie care oferă inclusiv servicii de asistență la vămuirea mărfurilor pentru export și la procesul devamării la import. Compania deține și afacerea „Das Light”, care comercializează corpuri de iluminat cu LED. Pe profilul său de Instagram, până în prezent, Gorea se prezintă drept proprietarul afacerii „Das Light”. 

După nici o lună de lucru, Gorea a plecat de la Cancelaria de Stat, fiind numit în funcția de șef al postului vamal regional Chișinău 1.

Ajuns la Serviciul Vamal, în primul an de activitate, Iurie Gorea a primit o donație de la mama sa în valoare de 12.000 de euro. Din declarația de avere și interese personale pentru 2023, Gorea a menționat că în perioada 2020 - 2022 a împrumutat peste 185.000 de euro, două credite fiind cu dobândă zero.

În septembrie 2024, Iurie Gorea este numit șef al Biroului Vamal Centru, iar potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, depuse pe 31 martie 2025, în ultimul an, Gorea ar fi investit în criptomonede peste 57.000 de lei.

Totuși, jurnaliștii de la Zdg.md au verificat prețul de achiziție declarat de Gorea și l-au comparat cu cotațiile de pe platforma „Binance” din perioada în care au avut loc tranzacțiile. În realitate, suma totală plătită de Gorea pentru criptomonede depășește 12.000 de dolari (peste 200.000 de lei).

În dosarul de corupție în care este vizat, Iurie Gorea este apărat de avocatul Ion Vîzdoagă, care a reprezentat anterior și interesele fostului premier Vlad Filat, dar și ale controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Contactat de jurnaliști, acesta a refuzat să vorbească.

Cristian Olărescu, fiu de fost judecător

Șeful Postului Vamal Căușeni, Cristian Olărescu, cercetat și el în dosar, este fiul fostului judecător Victor Olărescu, care a plecat din funcție în noiembrie 2024. Mama acestuia, Olga Olărescu, este șefă de secție la Curtea de Apel Centru, iar soția sa, Irina Olărescu, a deținut anterior funcția de inspector de integritate superior în cadrul Autorității Naționale de Integritate. 

Potrivit declarațiilor de avere și interese depuse de Cristian Olărescu, acesta și-a început cariera în structurile statului în 2017, când a fost numită în funcția de ofițer de protecție la Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS). În prima declarație depusă, în 2017, Cristian Olărescu a declarat o donație de 50.000 de euro de la nuntă.

La sfârșitul anului 2018, Cristian Olărescu este numită în funcția de inspector în cadrul Biroului Vamal Centru, Secția procedură contravențională. La începutul carierei sale la Serviciul Vamal, acesta declara un apartament de 84 de metri pătrați, cumpărat în 2015 cu 910.000 de lei, dar și o mașină de marca Toyota, fabricată în 2007 și cumpărată cu 140.000 de lei.

În 2018, familia contractează un credit de 100.000 de lei, iar în 2019, în garajul funcționarului, cu drept de folosință, mai apare o mașină – Hyundai getz, fabricată în 2008. La depunerea declarației, acesta a indicat „0” drept valoarea automobilului. 

Din 2020 până în 2021, Cristian Olărescu a deținut funcția de șef al Serviciului Proprietății Intelectuale din cadrul Biroului Vamal Centru. În 2021, Cristian și Irina Olărescu declară din nou 50.000 de euro obținuți drept „donație la nuntă”.

În 2022, acesta pleacă în fotoliul de șef al Postului Vamal Căușeni. În același an, familia Olărescu a vândut Toyota cu 100.000 mii de lei și a cumpărat  o Dacia Duster care ar valora 50.000 de lei. Tot în 2022, familia a obținut drept de posesie pentru un Mercedes Benz GLK 220, fabricat în 2013 și a vândut compania „Probono” SRL cu 500 de lei. 

În septembrie 2023, Cristian și Irina Olărescu au vândut apartamentul de 84 de metri pătrați cu 1,98 milioane de lei și și-au procurat o casă. Pentru noul imobil de 117 metri pătrați, aceștia susțin că au achitat mai puțin decât prețul apartamentului - 1,92 milioane de lei.

Știri.md amintește că șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și un broker vamal, au fost reținuți recent de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA). Cei doi sunt vizați într-o cauză penală de corupere pasivă, comisă în circumstanțe agravante. Ulterior, și șeful Postului Vamal Intern Căușeni a fost reținut de CNA.

Potrivit CNA, suspecții ar fi acționat împreună cu alte persoane, a căror identitate nu poate fi dezvăluită deocamdată, și ar fi pretins și primit, în mai multe tranșe, suma totală de peste 40.000 de dolari. Banii ar fi fost oferiți pentru a facilita trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, în special a celor destinate regiunii transnistrene.

Totodată, a fost reținut și șeful Postului Vamal Intern Căușeni, bănuit de corupere pasivă în formă agravată.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării