Șefa CNAS: Ne așteptăm la o îmbătrânire de două ori mai rapidă a populației

În declarațiile sale, aceasta a explicat că evoluțiile demografice sunt deja previzibile și ar putea influența semnificativ sustenabilitatea sistemului social, transmite Știri.md cu referire la ziar.md.

„Ne așteptăm în următorii cinci ani la o îmbătrânire de două ori mai rapidă a populației, pentru că noi nu avem nașteri”, a spus ea.

Șefa CNAS a subliniat că, în multe state, pentru a face față situațiilor similare, autoritățile au fost nevoite să adopte reforme dure în sistemele de pensii, inclusiv creșterea semnificativă a stagiului de cotizare.

„Alte țări majorează stagiul minim și nu-l majorează cu cinci ani. De la 15 la 40 de ani. În unele state, vedem chiar 40 de ani stagiu minim, în condițiile în care oamenii ajung să trăiască bine din pensii”, a spus Țîbîrnă.

Ea a sugerat că diferențele dintre state sunt influențate de structura demografică și de politicile economice pe termen lung, menționând că sistemele mai dezvoltate au fost obligate să ajusteze drastic condițiile de pensionare pentru a menține echilibrul bugetar.

Întrebată dacă Republica Moldova riscă un colaps al sistemului de pensii și dacă sunt necesare reforme urgente, șefa CNAS a afirmat că, în prezent, nu se impune o intervenție radicală, cel puțin pe termen scurt.

„Acum nu, cel puțin în următorii trei ani nu. Din estimările pe care le-am făcut, planificăm o diminuare a deficitului, iar în acest moment nu este nevoie de măsuri radicale în sistem, cum ar fi majorarea stagiului sau majorarea vârstei de pensionare”, a adăugat șefa CNAS.

Ea a precizat că unele ajustări au fost deja implementate în ultimii ani, iar sistemul ar funcționa într-o formă stabilizată.

„Noi am majorat vârsta de pensionare, am majorat stagiul și mergem pe un drum deja mai fortificat. Este un sistem care, în momentul de față, funcționează pe baza acestor ajustări”, precizează ea.

Totuși, Elena Țîbîrnă a menționat că evoluția demografică pe termen mediu și lung rămâne o necunoscută importantă, iar autoritățile vor trebui să reanalizeze situația în funcție de datele viitoare.

„Vreau să văd ce o să fie după cinci ani. Poate discutăm la anul viitor, să vedem la ce etapă ne vom afla și cum evoluează indicatorii demografici și financiari”, susține Țîbîrnă.

Un alt subiect abordat de șefa CNAS a fost necesitatea dezvoltării sistemului de pensii din pilonul II, care presupune acumularea suplimentară de fonduri, inclusiv prin pensii ocupaționale.

Ea a subliniat că implementarea unui astfel de mecanism necesită o colaborare extinsă între mai multe instituții ale statului.

„Ne-am dorit să ne gândim împreună cu Ministerul Muncii la instituirea pilonului II, dar aici trebuie să existe o colaborare între Casa Națională, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, pentru a vedea cum putem veni în sprijinul sistemului”, spune șefa CNAS.

Țîbîrnă a explicat că acest tip de pensii este încă insuficient discutat în Republica Moldova, însă există deja interes din partea anumitor sectoare profesionale cu venituri mai stabile sau mai ridicate.

„Pilonul II este foarte puțin discutat la noi. El se axează pe pensii ocupaționale și vedem acum o solicitare din partea diferitelor profesii, acolo unde sunt salarii bune, de a contribui suplimentar la un alt tip de pensii”, menționează ea.

Ea a oferit exemple de domenii în care astfel de mecanisme ar putea fi implementate mai ușor.

„De exemplu, în medicină, în sectorul bancar sau în construcții, ar putea fi create pensii ocupaționale, care ar deveni parte a pilonului II”, precizează directoarea CNAS.

În opinia sa, introducerea acestor instrumente ar putea aduce beneficii pe termen lung atât angajaților, cât și sustenabilității generale a sistemului.

Fiecare a patra persoană din R. Moldova este pensionară. Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), către finele anului 2025 erau înregistrați 672.207 beneficiari de pensii, dintre care 421.548 erau femei. Cifra pensionarilor reprezintă aproape 28% din numărul populației anunțat după Recensământul efectuat în 2024 - peste 2.4 milioane de cetățeni.

Sistemul Informațional al CNAS arată că, la finele anului trecut, 531.295 de persoane primeau pensii pentru limită de vârstă. Și în această categorie femeile sunt majoritare - peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă se ridică la circa 4.424 de lei, cu diferențe vizibile între femei și bărbați - 4.155 versus 4.951 de lei.