Sectorul silvic, în declin: Salariile sunt mici și ne ciocnim cu un exod al tinerilor

Specialistul susține că veniturile din silvicultură ajung abia la aproximativ două treimi din salariul mediu pe economie, estimat la circa 17.400 de lei în 2026. În plus, garanțiile sociale sunt tot mai slabe, iar întârzierile salariale descurajează și mai mult angajații, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

În ciuda salariilor modeste, responsabilitățile angajaților din domeniu rămân ridicate. Silvicultorii răspund inclusiv material pentru activitatea lor, însă statutul juridic și condițiile de muncă sunt considerate precare.

„Astăzi, un silvicultor răspunde pentru absolut tot, inclusiv material poartă responsabilitate, dar este salarizat foarte, foarte convențional. Deci, statutul juridic al unui silvicultor, unul foarte precar, nu sunt clare condițiile de muncă, salariile mici și întârzierile fac ca atractivitatea profesiei de silvicultor să scadă semnificativ. Totuși, la pădure este ceva specific - persoanele care vin să se angajeze trebuie să iubească pădurea, să aibă pasiune față de pădure”, a spus Ghenadie Grubîi, în interviul oferit Cristinei Prisacari.

Reprezentanții Federației au elaborat anterior un proiect destinat atragerii și menținerii tinerilor specialiști în silvicultură, în colaborare cu Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. Inițiativa a fost prezentată autorităților, însă nu a fost inclusă printre priorități.

„Am primit răspunsuri care ne-au descurajat. Astăzi, riscăm să pierdem specialiști de forță, unii se pensionează, iar alții își caută de muncă în alte domenii”, a punctat președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură.

Sindicaliștii consideră că o reformă profundă a sistemului este inevitabilă, iar crearea unui mecanism financiar stabil ar trebui să fie principala prioritate. În lipsa acestor schimbări, spun ei, calitatea producției forestiere ar putea avea de suferit.

„Noi cerem reforma, fiindcă actuala stare de lucruri nu este bună. În primul rând, scade calitatea lemnului produs, pe de altă parte, întrebuințarea lemnului capătă anvergură. Ne propunem organizarea unui panel pe problemele reformei ramurii silvice. Mesajul este: noi, cei din sistem, cunoaștem cel mai bine care sunt punctele vulnerabile și acele puncte forte pe care trebuie să apăsăm pentru a avea efecte mai bune, ca să avem păduri sănătoase, să avem un proces sustenabil de reconstrucție ecologică a pădurilor, de regenerare și de extindere a acestora, să menținem o silvicultură durabilă, în sensul folosirii durabile a pădurilor. Acele păduri pe care le avem și de care ne bucurăm sunt produsul silviculturii. De exemplu, structura actuală a ramurii silvice este rezultatul unor procese de rodaj timp de decenii întregi și existența acestora denotă o stabilitate a sistemului”, a conchis Ghenadie Grubîi.

Pe de altă parte, autoritățile au anunțat deja planuri de reorganizare a domeniului. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că gestionarea pădurilor va fi centralizată într-o singură structură – Întreprinderea de Stat „Pădurile Moldovei”, creată prin comasarea celor 19 întreprinderi silvice existente.

Potrivit ministrului, reforma ar putea genera economii de aproximativ 70 de milioane de lei, fonduri care ar urma să fie direcționate către regenerarea pădurilor și majorarea salariilor angajaților din teren.

Totodată, oficialul a dat asigurări că niciun pădurar nu va fi concediat în urma reorganizării, iar veniturile acestora ar urma să crească în mod semnificativ.