Se împlinesc zece ani de la Frauda Bancară: Evoluția dosarului
Se împlinesc zece ani de la cel mai mare jaf financiar din Republica Moldova. Dosarul numit generic „Frauda Bancară”, în care figurează fosta conducere a Băncii Naționale a Moldovei, foști președinți ai celor trei bănci falimentate, dar și oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, a fost trimis în judecată și se examinează cu ușile deschise.

În această cauză penală, fostul guvernator al BNM Dorin Drăguțanu este acuzat de complicitate la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, transmite Știri.md, cu referire la jurnaltv.md.
De asemenea, în dosar este vizat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, dar și fosta viceguvernatoare, Emma Tăbârță.
Procurorii au constatat că frauda bancară a fost gândită în prima jumătate a anului 2012, când Ilan Șor ar fi decis crearea unui grup criminal organizat pentru a sustrage banii din sistemul bancar, cu scopul de a finanța activitatea infracțională a acestui grup și a organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc.
Potrivit învinuirii, Ilan Șor ar fi decis să obțină controlul efectiv asupra mai multor bănci prin intermediul unor persoane interpuse.
Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Justiției, autoritățile israeliene au fost informate despre actualizarea informației și anume că s-a pronunțat și decizia Curții de Apel privind condamnarea persoanei respective, dar și ce pedeapsă a fost aplicat. Totodată, a fost solicitată urgentarea examinării cererii Moldovei de extrădare.
Așadar, după ce în anul 2013 cota statului în Banca de Economii a fost diminuată substanțial la 33,3%, organizația Șor-Plahotniuc a preluat de facto controlul asupra BEM.
În august 2014, compania „Insidown LTD”, înregistrată în Cipru, controlată de Vladimir Plahotniuc, a început pregătirea actelor pentru a achiziționa o cotă substanțială din acțiunile Victoriabank.
Potrivit procurorilor, atunci s-au inițiat comunicări cu Veaceslav Platon, care controla 38,2% din acțiunile Victoriabank prin zece companii locale și străine.
De menționat că rolul instituțiilor statului a fost esențial în furtul miliardului. Procurorii susține că în cadrul unei ședințe neoficiale, ce a avut loc la începutul lunii noiembrie 2014 și la care ar fi participat Vladimir Plahotniuc, premierul de atunci Iurie Leancă, fostul președinte Nicolae Timofti, fostul președinte al Parlamentului Igor Corman și Vladimir Filat, oligarhul Plahotniuc ar fi propus ca Guvernul să-și asume garanții de stat în folosul BNM.
La data de 7 noiembrie 2014, Dorin Drăguțanu a prezentat Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară planul de contingență, care presupunea instituirea administrației speciale la cele trei bănci: Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Suma necesară pentru măsurile de redresare a situației era de 6,3 miliarde de lei. În aceeași zi, Guvernul Leancă votează hotărârea cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice, prin care se acordă de la BNM credite de urgență celor trei bănci în sumă de 9,5 miliarde de lei.
Pe site-ul portalului național al instanțelor de judecată au fost stabilite ședințele de judecată în dosarul fraudei bancare până la sfârșitul acestui an, câte trei sau patru ședințe pe lună, pentru a facilita celeritatea examinării dosarului.
Potrivit procurorului Alexandru Cernei, ședința preliminară a durat mai bine de doi ani.
În prezent, dosarul se află la etapa audierii martorilor. Șase persoane au fost puse sub învinuire la începutul anului 2020.
Pe 14 iunie 2024 s-au împlinit cinci ani de când oligarhul Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Fostul șef al PD și apropiații săi, printre care Vladimir Andronachi vizat și el într-un episod din frauda bancară, nu au ajuns să fie condamnați. Banii scoși din sistemul bancar au fost redirecționați în două bănci din Letonia și au ajuns în mai multe jurisdicții. Ulterior, unele sume au fost transferate, din nou, în Republica Moldova.