Şase ani de la asasinarea lui Vadim Pisari de către un pacificator rus

Cazul a avut loc pe teritoriul controlat de către autorităţile constituţionale - la postul de control nr. 9 Vadul lui Vodă – stăng  al „forţelor pacificatoare”, scrie expertul Rosian Vasilor pe bloul său, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

„Cine îşi aduce aminte de acel omor? Nimeni, în afară de părinţii şi rudele îndoliate!”, afirmă Rosian Vasiloi.

Acesta aminteşte despre cum a avut loc acest omor. Astfel, Vadim Pisari a locuit în Pirita, un sat situat pe malul stâng al râului Nistru, controlat de autorităţile constituţionale moldoveneşti. În dimineaţa zilei de 1 ianuarie 2012, după o petrecere de Revelion împreună cu prietenii săi, Vadim Pisari, însoţit de un prieten a mers pentru o plimbare cu o maşină pe malul drept al Nistrului în oraşul Vadul lui Vodă. Pentru a ajunge la staţia de alimentare cu petrol era necesar să traverseze un pod peste râul Nistru situat la aproximativ un kilometru de satul lor. Posturile de control a forţelor pacificatoare sunt localizate la ambele capete ale podului ("postul de control din stânga" şi "postul de control din dreapta"). Aceste posturi la acel moment erau controlate de către „forţele de menţinere a păcii” care aparţin Federaţiei Ruse, Republicii Moldova şi regimului separatist. Comanda nr. 9 Vadul lui Vodă – stâng a fost asigurată de sergentul rus, Veaceslav Cojuhari, care a fost singurul înarmat cu o pistol mitralieră încărcat la momentul evenimentelor. La fiecare punct de control, blocurile de beton şi barierele de metal au fost amplasate pe drum, în aşa fel încât maşinile ar fi obligate să încetinească pentru a trece printre ele. Distanţa dintre postul de control din dreapta şi cel din stânga era de aproximativ 600 de metri. Maşina lui Vadim Pisari a ajuns la postul de control din stânga la aproximativ 07:10. Trei soldaţi, inclusiv Veaceslav Cojuhari, păzeau drumul. Veaceslav Cojuhari a ordonat şoferului să oprească maşina, dar Vadim Pisari nu a ascultat şi a continuat drumul său.

Douăzeci de minute mai târziu, aproximativ la 07:30, după ce a realimentat maşina, Vadim Pisari, alături de pasagerul său, a condus înapoi peste pod. Au trecut nestingherit prin postul de control din dreapta. Atunci când Vadim Pisari s-a apropiat cu maşina de postul de control din stânga, Veaceslav Cojuhari i-a ordonat să se oprească. Cu toate acestea, el a accelerat şi a evitat obstacolul, fără să pună în pericol viaţa „pacificatorului” ucigaş. Veaceslav Cojuhari apoi a strigat la şoferul maşinii să oprească sau el va trage din armă, şi a tras un foc în aer, după ce a tras trei focuri în direcţia maşinii, din care un singur glonţ a străpuns maşina, care a continuat deplasarea pentru circa treizeci de metri înainte de a se opri. Uşa şoferului a fost deschisă şi Vădim Pisari a căzut la pământ pe spate cu picioarele rămase în interiorul maşinii. Pasagerul a ieşit din maşină şi a fost obligat să se culce pe teren. Vădim Pisari a murit din cauza rănii cu câteva ore mai târziu.
 
La scurt timp după incident autorităţile moldoveneşti competente au instituit urmărirea penală cu privire la circumstanţele uciderii lui Vadim Pisari. Soldatul rus Veaceslav Cojuhari  care a împuşcat victima a fost transferat imediat de către superiorii săi la o unitate militară din Briansk, Federaţia Rusă. Pe 17 mai 2012 judecătoria militară din Breansk a decis  încetarea urmăririi penale a lui Veaceslav Cojuhari din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii.
 
Acest caz a stârnit un val de proteste în Moldova şi Europa şi a repus pe tapet legitimitatea prezenţei soldaţilor ruşi în regiune. Vadim Pisari (n. 8 mai 1993 – d. 1 ianuarie 2012) a fost împuşcat de Veaceslav Cojuhari - un pacificator rus cu gloanţe interzise de ONU.
 
Federaţia Rusă a fost condamnată la CEDO şi printr-un verdict din 21 aprilie 2015 a fost obligată să plătească familiei lui Vadim Pisari despăgubiri sub forma prejudiciului moral în sumă de 35.000 euro şi 5.580 euro costuri şi cheltuieli pentru asistenţa juridică.
 
Preşedintele Igor Dodon anunţa, la 22 iulie 2017, că este gata de a ”conferi distincţii de stat pacificatorilor ruşi cu ocazia a 25 de ani de la crearea operaţiunii de menţinere a păcii”. Igor Dodon îşi argumenta această intenţie prin faptul că, aceasta ar fi o dovadă de apreciere la cel mai înalt nivel a acestei misiuni de pacificare.
 
Această intenţie a lui Dodon a stârnit un val de indignnare în societate. Şi organizaţiile societăţii civile au venit cu anumite declaraţii. Astfel, Asociaţia Promo-Lex menţiona:

„Importanţa unui proces de reconciliere este fundamentul soluţionării paşnice a unui conflict. Cu toate acestea, înainte de a lua o decizie de apreciere a rolului contingentelor de pacificare ruse şi a forţelor transnistrene în menţinerea păcii, ar trebui mai întâi a fi desfăşurate discuţii publice. Decizia de decorare a anumitor persoane trebuie luată nu pe seama unor idei politice şi valori proprii de partid, ci în temeiul principiului meritocraţiei şi legalităţii. În contextul dat, amintim Preşedintelui Igor Dodon că, ideile enunţate anterior privind decorarea militarilor ruşi şi transnistreni, dar şi susţinerea vădită a politicii unui stat străin, care îşi menţine ilegal forţele de ocupare pe teritoriul Moldovei, sunt acţiuni îndreptate împotriva suveranităţii şi inviolabilităţii teritoriale ale Republicii Moldova. Acestea fiind contrare jurământului depus la investirea să în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova: ”Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

„Au trecut 6 ani de la acel oribil omor al unui tânăr Vadim Pisari de către un „pacificator” rus. Refuzul autorităţilor ruse de a investiga eficient această crimă şi continuarea politicii de întreţinere a acestui regim xenofob şi autoritar din partea Rusiei sunt doar unele elemente ale politicii distructive în raport cu Republica Moldova, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor săi. Cu părere de rău  dup 6 ani de la acel omor situaţie este gravă şi asta o dovedeşte evenimentele din anul 2018 ce au avut loc în Zona de Securitate, care fac parte dintr-un scenariu de destabilizare a situaţiei”, mai notează expertul expertul pe blogul său, citat de Radio Chişinău.