Săptămâna Luminată: Tradiții și obiceiuri în prima săptămână după Paște

Săptămâna Luminată este una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox din aprilie, transmite Știri.md, cu referire la stirileprotv.ro.

Aceasta începe imediat după Duminica Paștelui și ține șapte zile, în care credincioșii păstrează tradiții vechi, respectă obiceiuri și evită anumite activități considerate necurate. Află ce este Săptămâna Luminată, ce tradiții se păstrează, ce superstiții circulă și în ce zile nu ai voie să speli după Paște.

Ce este Săptămâna Luminată

Săptămâna Luminată este perioada de șapte zile care vine imediat după Paște. Este una dintre cele mai importante săptămâni din calendarul creștin-ortodox și este dedicată bucuriei Învierii lui Iisus Hristos. Această perioadă simbolizează victoria vieții asupra morții și speranța pentru viața veșnică.

Numele de „Săptămâna Luminată” vine dintr-un obicei vechi. În trecut, cei care erau botezați în noaptea de Paște erau numiți „luminați” și purtau haine albe toată săptămâna. Hainele albe simbolizau curățenia sufletului și lumina pe care o aduce Hristos. În această săptămână, în biserici au loc slujbe speciale, iar ușile altarului rămân deschise, semn că prin Înviere, cerurile s-au deschis pentru toți.

Fiecare zi din Săptămâna Luminată are un rost și o tradiție aparte. Lunea Albă, de exemplu, este ziua în care oamenii merg în vizită la nași și fini. Joia Verde este o zi în care sunt cinstite grădinile și se roagă pentru roade bogate. Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii este o zi în care se face slujba pentru sfințirea apei, fiind considerată o zi a vindecării și curățării sufletului, conform Creștinortodox.ro.

În această săptămână, tradiția spune că nu este bine să se spele rufe, să se muncească la câmp sau să se facă treabă grea prin gospodărie. Aceste reguli nu sunt întâmplătoare. Ele arată respectul pentru Înviere și dorința de a păstra sufletul curat. Tot acum, nu se țin parastase și nici înmormântări obișnuite. Dacă cineva moare, slujba este făcută tot ca o slujbă a Învierii, pentru a aminti credința în viața de după moarte.

Săptămâna se încheie cu Duminica Tomii, o zi importantă pentru toți credincioșii. Se amintește atunci cum apostolul Toma L-a văzut pe Hristos după Înviere. Această întâlnire a întărit credința celor care aveau îndoieli și ne amintește tuturor că, prin Înviere, ni s-a promis viața veșnică.

Ce este Săptămâna Luminată și ce tradiții are fiecare zi după Paște

Săptămâna Luminată începe imediat după Duminica Paștelui și este una dintre cele mai frumoase și importante perioade din calendarul ortodox. Timp de șapte zile, oamenii se bucură de Învierea lui Hristos și respectă obiceiuri străvechi, care au rolul de a aduce binecuvântare și protecție. Se spune că în această săptămână, porțile Raiului sunt deschise pentru toți credincioșii.

Lunea Albă. Ziua în care se deschid porțile Raiului

Prima zi după Paște este numită Lunea Albă. Tradiția spune că cine moare în această zi merge direct în Rai, fără să fie judecat. Este o zi specială, în care se țin slujbe în biserici și se face rugăciune pentru suflet. În unele locuri, oamenii se stropesc cu apă, ca simbol al curățării sufletului și al unui nou început.

Marțea Albă. Zi de odihnă și de pomenire a celor dragi

A doua zi, Marțea Albă, este legată de odihnă și de amintirea celor care nu mai sunt printre noi. Nu se spală, nu se calcă și nu se fac treburi în gospodărie. Femeile dau de pomană pască și vin roșu pentru sufletele celor adormiți. Tot în această zi se fac vizite la rude sau se întorc vizitele primite în prima zi de Paște.

Miercurea Luminată. Este cunoscută ca „nunta șoarecilor”

Miercurea din Săptămâna Luminată este una aparte. Se mai numește și „nunta șoarecilor”. Bărbații pot merge la câmp, dar femeile nu au voie să muncească. Se crede că, dacă nu se respectă această regulă, vor apărea șoareci în gospodărie. Este și o zi de „harți”, adică se poate mânca de dulce, chiar dacă e miercuri.

Joia Verde. Ziua în care se binecuvântează grădinile

Joia din această săptămână se numește Joia Verde sau Joia Rea. Este o zi legată de natură și roade. Nu se lucrează deloc, ca să nu vină seceta sau gândacii peste culturi. Un obicei vechi spune că se cară 44 de găleți de apă și se aprind două lumânări la colțurile curții, pentru noroc și belșug.

Vinerea Scumpă. Ziua Izvorului Tămăduirii

Vinerea din Săptămâna Luminată este cunoscută drept Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii. Este o zi cu totul specială, pentru că se sfințește apa în cadrul unor slujbe speciale. Se spune că Maica Domnului a descoperit un izvor cu apă vindecătoare în această zi. Credincioșii merg la biserică, iau apă sfințită și se stropesc cu ea, pentru sănătate.

Sâmbăta Luminată. Singura sâmbătă fără parastase

Sâmbăta din Săptămâna Luminată este diferită de celelalte sâmbete din an. Nu se fac parastase, pentru că morții sunt pomeniți în Duminica Tomii. Este o zi liniștită, de pregătire spirituală, în care oamenii evită să muncească și se roagă în tihnă.

Duminica Tomii. Ziua în care credința devine mai puternică

Ultima zi din Săptămâna Luminată este Duminica Tomii. Această zi amintește de momentul în care Apostolul Toma s-a convins că Hristos a înviat cu adevărat. În multe zone din țară, femeile duc la biserică ouă roșii și colaci, care sunt sfințite și apoi lăsate să plutească pe apă, ca dar pentru sufletele celor plecați dintre noi.

Superstiții în Săptămâna Luminată. Când nu ai voie să speli

În aceste zile care urmează Paștelui, există o mulțime de obiceiuri și reguli vechi, păstrate de sute de ani. Ce superstiții sunt și când nu se spală în Săptămâna Luminată.

În această săptămână, miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. Asta înseamnă că nu e nevoie să ții post. Este un lucru rar în calendarul ortodox, iar credincioșii se bucură că pot mânca mâncăruri de dulce în aceste zile care, de obicei, sunt de post. Biserica Ortodoxă spune clar: în această săptămână nu toate zilele sunt potrivite pentru muncă. Mai exact, gospodinele nu au voie să spele rufe decât în trei zile: miercuri, joi și sâmbătă. Luni și marți sunt considerate a doua și a treia zi de Paște. Iar vinerea este o sărbătoare importantă: Izvorul Tămăduirii, zi dedicată Maicii Domnului, scrie condoleante.ro.

Există o credință veche și frumoasă: cei care mor în această săptămână nu mai sunt judecați. Ei merg direct în Rai. Este un semn că această perioadă este una sfântă și binecuvântată. Tot acum, nu se fac parastase și nici nunți, iar slujbele de înmormântare sunt mai scurte și mai luminoase. Accentul cade pe victoria lui Hristos asupra morții.

Izvorul Tămăduirii. Sărbătoarea cu apă făcătoare de minuni

Ziua de vineri din Săptămâna Luminată este numită Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare este închinată Maicii Domnului. Se amintește atunci un miracol: Maica Domnului i-a arătat împăratului Leon cel Mare un izvor cu apă vindecătoare. În această zi, se sfințește agheasma, iar mulți credincioși merg la mănăstiri sau biserici unde există izvoare sau icoane făcătoare de minuni. De exemplu, Mănăstirea Ghighiu este foarte căutată. Acolo se află o icoană a Maicii Domnului și o fântână cu apă considerată tămăduitoare. La fel, Biserica Greacă din Brăila este vizitată de sute de oameni, pentru izvorul sfânt din curtea sa.

Zile libere de Paște

De regulă, Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, influențată de fazele lunii și de echinocțiul de primăvară, iar această variabilitate determină și programarea altor sărbători creștine, cum ar fi Rusaliile. În 2025, însă, particularitățile ciclului lunar și poziția echinocțiului au făcut ca Paștele ortodox și catolic să pice în aceeași zi. 

În România, această suprapunere aduce și un avantaj practic: zilele libere legale de Paște au început de vineri, 18 aprilie (Vinerea Mare), și se încheie luni, 21 aprilie (a doua zi de Paște), oferind românilor un weekend prelungit de sărbătoare și odihnă.

Pe de altă parte, Vacanța de Paște 2025, potrivit calendarului oficial al anului școlar 2024-2025, a început pe 18 aprilie 2025 și se încheie pe 27 aprilie.