Sâmbăta Mare de dinaintea Învierii: Obiceiuri, tradiții și superstiții

Potrivit tradiției, aceasta este ultima zi de pregătire a Paștilor, când se sacrifică mielul, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale și definitivează curățenia. Se spune că nu este bine să dormi în Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile Domnul poate vedea înlăuntrul ființelor, iar dorințele pe care ți le pui se vor împlini, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Seara, gospodinele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roșii, pască și cozonac. Peste toate acestea se așterne un ștergar din casă. Înainte de miezul nopții, credincioșii merg la biserică, unde primesc Lumina Sfântă, semn al Învierii Domnului.

Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paștelui este marcată de superstiții, tradiții și obiceiuri ce încununează străduințele creștinilor din timpul Postului Paștelui, marcând încheierea unui ciclu al morții și sacrificiului, și inaugurând o vreme a renașterii, învierii și a reînvigorării Speranței și împlinirii întru Dumnezeu.

În Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor și fac ultimele retușuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paști. Se sacrifică mieii.

Pentru ca toți membrii familiei să fie sănătoși în decursul întregului an, oasele și resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos. De Paști se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămașă nouă, iar bărbații măcar o pălărie.

Se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în eternitate.