Rusia ar putea achiziționa gaz pentru Transnistria de pe piețele UE

Conform informațiilor publicate de „Kommersant”, Moscova și Tiraspol analizează posibilitatea livrării gazului nu prin TurkStream, o rută alternativă Ucrainei, așa cum se presupunea anterior, ci prin achiziții pe piața spot europeană, cu ajutorul unei companii intermediare. În acest caz, cheltuielile vor fi probabil acoperite din bugetul Rusiei. În cadrul acestei scheme, se prevede achiziționarea gazului în perioada ianuarie-aprilie, într-un volum de aproximativ trei milioane de metri cubi pe zi, ceea ce, potrivit „Kommersant”, ar putea costa aproximativ 164 de milioane de dolari, transmite Știri.md cu referire la point.md.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat despre posibila reluare a livrărilor de gaz în regiunea nerecunoscută în viitorul apropiat, ca parte a „ajutorului umanitar” din partea Rusiei. Acest anunț a fost făcut pe 15 ianuarie, în urma vizitei sale la Moscova, desfășurată în perioada 10–14 ianuarie.

„Detaliile tehnice nu au fost încă stabilite, dar livrarea de gaz pentru nevoile locuitorilor regiunii și pentru funcționarea economiei va fi reluată sub formă de ajutor umanitar și tehnic”, a declarat Krasnoselski, precizând că negocierile au fost purtate cu Ministerul Energiei al Federației Ruse.

Potrivit lui Vadim Krasnoselski, gazul va fi furnizat în volum suficient pentru „termocentrale și întreprinderi industriale din Transnistria”.

Nu a fost specificată o dată exactă și nici metoda de furnizare a ajutorului umanitar, dar el a subliniat că „livrarea gazului va începe, aceasta este o certitudine”. De asemenea, a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu energie.

Zeci de mii de persoane din Transnistria au rămas fără gaz și încălzire începând cu 1 ianuarie, după ce Gazprom a oprit livrările de gaz către regiune, invocând datoria neplătită a Moldovagazului. Gazprom a evaluat această datorie la 709 milioane de dolari, în timp ce Chișinăul, după propriul audit, a recunoscut doar o datorie de 8,6 milioane de dolari. Gazul rusesc era transportat în Transnistria prin Ucraina, însă contractul de tranzit a expirat la 1 ianuarie 2025. Până atunci, livrările Gazpromului către Transnistria erau de aproximativ 5,7 milioane de metri cubi pe zi.

Din cauza opririi livrărilor de gaz, începând cu 10 decembrie 2024, în Transnistria este în vigoare un regim de urgență economică, iar din 16 decembrie un regim similar a fost introdus și pe malul drept al Nistrului.

Termocentrala de la Cuciurgan, care funcționează pe gaz rusesc, a trecut de la 1 ianuarie la utilizarea cărbunelui, care este suficient doar până pe 20 ianuarie. Livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului au fost întrerupte. Ministerul Energiei din Moldova a anunțat că cea mai mare parte a energiei electrice este importată din România, iar 30% este asigurată de termocentrale locale. Pe 3 ianuarie, în Transnistria au început să fie introduse deconectări în evantai ale curentului electric.

Surse din „Kommersant” afirmă că, pentru a depăși criza gazului, se analizează achiziția zilnică de până la trei milioane de metri cubi de gaz pe piața spot europeană, iar costurile ar putea fi acoperite din bugetul Rusiei. Acest volum ar fi suficient pentru consumul intern al Transnistriei, dar nu ar permite exportul de energie electrică către malul drept. Se presupune că livrările de gaz către Tiraspoltransgaz nu vor fi efectuate de Moldovagaz, care deține monopolul în Moldova, ci de compania Natural Gaz DC. Arcadie Vicol, coproprietar al acestei companii, a confirmat că a fost semnat un contract-cadru pentru furnizarea de gaz în volum de două-trei milioane de metri cubi pe zi.

„Noi nu furnizăm gaz rusesc și nici nu-l cumpărăm. Achiziționăm gaz din Europa și îl livrăm consumatorilor finali. Dacă Tiraspolul dorește să colaboreze cu noi, acest gaz va fi achiziționat de pe piețele europene și livrat Tiraspolului. În acest proces, se va plăti TVA-ul pentru importul de gaz în Moldova”, a spus Vicol.

Cu o zi înainte, angajați ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova l-au interogat pe Arcadie Vicol în legătură cu intenția sa de a organiza aprovizionarea cu gaze către Transnistria, a declarat premierul moldovean Dorin Recean, într-un briefing.

Oficialul a mai spus că Chișinăul intenționează să stabilească controlul deplin asupra Moldovagazului, din care 50% aparține Gazpromului. În acest scop, a spus el, se formează un grup de avocați internaționali.

„Vorbim de restituirea bunurilor Moldovei care au fost confiscate, inclusiv în mod fraudulos, din diverse sectoare, în special din sectorul energetic”, a spus Dorin Recean.

Printre astfel de active el a inclus atât Moldovagaz, cât și Centrala Electrică de la Cuciurgan, care a fost privatizată de RAO EĂS din Rusia în 2005 și este acum administrată de Inter RAO. Inter RAO a refuzat să comenteze aceste intenţii.

În același timp șeful Moldovagazului, Vadim Ceban, a declarat pe 15 ianuarie că compania nu a primit încă notificări cu privire la reluarea livrărilor din Rusia către Transnistria, menționând că „nimeni altcineva, în afară de Moldovagaz, nu poate furniza gaz în regiunea transnistreană”.

După cum sugerează interlocutorii lui Kommersant, pe fondul introducerii unui regim de urgență, sunt posibile excepții temporare de la regulile de furnizare a gazelor.

Maia Sandu a declarat pe 14 ianuarie că Chișinăul nu va interveni în acțiunile administrației transnistrene care vizează găsirea de soluții pentru depășirea crizei energetice.

„Permitem gazului să ajungă în Transnistria pentru că dorim ca criza umanitară să se încheie cât mai repede posibil”, a spus Sandu.

Ministerul Finanțelor a transmis solicitarea lui Kommersant Ministerului Energiei, unde au refuzat să comenteze. Serviciul de presă al șefului Transnistriei nu a răspuns solicitării lui Kommersant.

Pe baza prețului curent al gazului la hub-ul olandez TTF și a unei prime mici, costul achiziționării de gaze pentru Transnistria pe piața spot poate fi estimat la 515–530 dolari per 1.000 de metri cubi (prețul actual la TTF este de 507 dolari per 1.000 de metri cubi). Apoi, achiziționarea a 310–320 de milioane de metri cubi de gaz până la sfârșitul lunii aprilie ar putea costa 164 de milioane de dolari, sau aproximativ 16,8 miliarde de ruble.

Interlocutorilor lui Kommersant le este greu să răspundă de ce nu se propune utilizarea capacităților „Fluxului turcesc” și apoi a gazoductului Transbalcanic în regim fizic invers pentru aprovizionarea Transnistriei (o mică parte a acestui traseu traversează și teritoriul Ucrainei). Gazprom nu a comentat acest lucru. Experții intervievați de Kommersant indică însă că pentru a utiliza gazoductul Transbalcanic ar fi necesar să se negocieze cu Bulgaria, România și Ucraina sau un schimb cu România.

„Schema de achiziții pe piața spot din Europa este mai simplă și mai rapidă. Și, desigur, Gazprom, nefiind participant, în acest caz nu va suporta costurile subvenționării”, spune unul dintre interlocutorii lui Kommersant.

Katia Iafimava de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice notează că livrările care ocolesc Ucraina prin „Fluxul turcesc” vor fi mai scumpe din cauza rutei mai lungi.

„Va fi nevoie și de acordul operatorului ucrainean, deoarece o mică parte a rutei traversează teritoriul Ucrainei. Dar întrucât atât Moldova, cât și Ucraina sunt părți la Tratatul Comunității Europene a Energiei, operatorul ucrainean este obligat să asigure aceste capacități de transport”, explică ea.