Pe teritoriul Republicii Moldova, producția anuală de tomate este de 50-60 mii tone, cu importuri de 20-22 mii tone. Consumul intern ajunge la 79-80 mii tone, din care 75 mii tone sunt consumate în stare proaspătă. Țara noastră exportă anual între 100-120 tone de roșii, în principal către România și Ucraina. Suprafețele cultivate se întind pe 5-7 mii de hectare.
Roșii din belșug în Criuleni: Gospodăriile își extind activitatea
Pe terenurile agricole din satul Ratuș, Criuleni, roșiile se culeg și în aceste zile, după ce recoltarea a început la sfârșitul lui iulie. Proprietarii unei gospodării spun că anul acesta recolta este mai generoasă, iar cumpărătorii nu se lasă așteptați - mulți vin direct la sere sau pe ogor, unii chiar ca să-și culeagă singuri tomatele.

Datorită sprijinului oferit de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, fermierii au reușit să-și dezvolte infrastructura și să-și extindă afacerea, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
„Asta-i naturală și e dulce, și-i gustoasă. Se cunoaște că e patlagică de Moldova. Am făcut acasă și marinade, și salate. Foarte, foarte gustos”.
„Pe unde greu, pe unde ușor, dar roada trebuie culeasă, e muncită. Trebuie să ne calmăm oleacă și să mergem înainte cu lucru”.
„Cât culegem atâta, nu e normă, facem pe zi ca să ne iasă și nouă să fim mulțumiți”.
Spre deosebire de alte plantații de roșii, în Ratuș, legumele sunt culese manual. Ulterior, din ele este produs suc sută la sută natural. Zilnic, prin utilajele de stoarcere curg peste cinci tone de suc.
La doar 15 lei litrul, sucul natural se vinde rapid, direct de pe câmp.
„42 de litri, dar asta e puțin, am să revin, relativ nu e rău. Văd ce calitate și se vede deodată cum se umple”.
„Am venit după suc mai mult, dar am hotărât să luăm roșii pentru a face și alte conservații. Roșii vreo 20, 25 vreo 30 de kilograme”.
„Sunt autohtone, de diferite culori: sunt oranj, sunt roșii, sunt vișinii, sunt chery mărunte, sunt de formă lunguiață, de formă rotundă, inima boului și multe alte varietăți”.
Proprietarul gospodăriei își dorește extinderea suprafeței de sere și își propune să investească mai mult în irigarea performantă.
„Noi când am început afacerea la noi erau sere din lemn, stâlpi din beton cu care era foarte greu să lucrezi cu ele, trebuiau acoperite manual. Acestea sunt italiene, automat se ventilează, pelicula se schimbă o dată la 8 ani, sunt foarte ușor de lucrat cu ele, sunt cam scumpe, dar se merită”, spune fermierul Vasile Spînu.