Oficialul a declarat că nu tolerează corupția, iar dacă angajații sanatoriului au comis infracțiuni trebuie „să sufere consecințele care se cuvin”, transmite Știri.md cu referire la newsmaker.md.

„Noi nu cunoaștem detalii specifice. Este bine că sunt percheziții, pentru că, ca și în oricare instituție publică din R. Moldova, noi avem toleranță zero față de corupție și dacă s-au admis asemenea situații, persoanele responsabile trebuie să sufere consecințele care se cuvin. Urmează să vedem cum se desfășoară perchezițiile, să înțelegem care este natura problemei și, cu siguranță, acolo unde sunt probleme noi, de fiecare dată, într-un mod deschis, vom încerca să înțelegem care sunt intervențiile care se impun pentru a proteja banul public, pentru a fortifica integritatea în sistemul de protecție și asistență socială”, a declarat Alexei Buzu.

Întrebat dacă Ministerul Muncii și Protecției Sociale a avut vreodată „suspiciuni” în privința centrului de reabilitare vizat, acesta a spus: „Noi avem anumite proceduri prin care facem analize, inclusiv controale inopinate. Această instituție a fost supusă unor analize. Vrem să vedem ce au investigat colegii de la CNA și să vedem dacă modul în care noi evaluăm riscurile, în cazul dat de fraudă sau delapidarea banilor publici, trebuie să fie fortificate, să ne uităm mult mai atent, să mobilizăm mai multe resurse, inclusiv umane, ca să ne asigurăm că asemenea lucruri nu se mai întâmplă în viitor”.

Amintim că, pe 27 mai, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii municipiului Chișinău i-au reținut pe directorul și directorul adjunct al Sanatoriului „Speranța” din Vadul lui Vodă, împreună cu un intermediar. Cei trei sunt cercetați în mai multe dosare penale pentru corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine, cu folosirea funcției în procesul de achiziții publice.

Potrivit anchetei, conducerea instituției, aflată în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și finanțată din bugetul de stat, ar fi implementat o schemă infracțională prin care pretindea sume între 10.000 și 40.000 de lei pentru fraudarea licitațiilor publice. Anchetatorii au descoperit și nereguli în evidența financiară a instituției, inclusiv neîncasarea banilor achitați de pacienți pentru tratamente balneo-sanatoriale, sume care ulterior ar fi fost folosite în scopuri personale. Prejudicii ar fi fost aduse și patrimoniului sanatoriului.