Rețelele sociale, între informare și dezinformare: Se cer restricții pentru minori

Potrivit cercetării sociologice „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”, aproape 40% dintre respondenți s-au declarat „foarte” sau „destul de” interesați de campania electorală din 2025. Interesul este însă inegal: doar 21,9% dintre tineri urmăresc activ campania, comparativ cu 48,6% dintre persoanele de peste 60 de ani, transmite Știri.md.

Tot mai mulți cetățeni (55,1%) folosesc frecvent rețelele sociale pentru a se informa despre alegeri. În topul platformelor utilizate se regăsesc Facebook (80,1%), TikTok (51,3%), YouTube (46,8%) și Instagram (32,7%). În contrast, sursele tradiționale pierd teren: radioul este utilizat de 14,8% dintre respondenți, presa scrisă de 18,7%, iar întrunirile publice de 15,9%.

Dezbaterile electorale, deși considerate esențiale, sunt urmărite de doar 28,8% dintre cetățeni. Cu toate acestea, majoritatea susține reglementarea participării candidaților la astfel de dezbateri: 58,5% sunt total de acord, iar 16,7% parțial de acord.

Percepția publică confirmă vulnerabilitatea spațiului digital.

În mass-media tradițională, 35,7% dintre respondenți spun că întâlnesc „des” informații false, iar 13,9% „foarte des”. Totuși, fenomenul este mai pronunțat pe rețelele sociale: 45,7% declară că întâlnesc „des” informații false, iar 22% „foarte des”. În același timp, 21,2% spun că astfel de informații apar „rareori”, iar 8% „deloc”.

Percepțiile sunt confirmate și de opiniile privind rolul rețelelor sociale:

• 52,5% sunt total de acord și 32,1% parțial de acord că pe rețele circulă frecvent informații false;
• 43,4% sunt total de acord și 34,7% parțial de acord că acestea manipulează opinia alegătorilor;
• în același timp, 41,3% sunt total de acord și 37,5% parțial de acord că rețelele ajută oamenii să se informeze mai ușor;
• 37,5% sunt total de acord și 32,8% parțial de acord că oferă șanse egale partidelor de a-și transmite mesajele.

În acest context, majoritatea cetățenilor susține intervenții pentru combaterea dezinformării:

• 91,2% consideră că cetățenii trebuie informați cum să verifice informațiile online;
• 87,7% susțin implicarea mass-mediei și ONG-urilor în combaterea dezinformării;
• 87,6% cer transparență în publicitatea politică online;
• 85,9% susțin sancționarea mai dură a răspândirii informațiilor false;
• 85,8% consideră că platformele trebuie să elimine conținutul fals despre alegeri.

Dezbaterea privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale este una dintre cele mai sensibile teme. În total, 82% dintre respondenți susțin această măsură, dintre care:

• 65,8% „cu siguranță da”;
• 16,2% „probabil da”.

În schimb, 5,1% spun „probabil nu”, iar 8,8% „cu siguranță nu”.

Sprijinul crește odată cu vârsta: 65,9% dintre tinerii de 18–29 de ani sunt de acord cu limitarea, comparativ cu 84,2% în rândul persoanelor de 30–44 de ani, 89% în categoria 45–59 de ani și 82,6% în rândul celor de peste 60 de ani.

Diferențe apar și în funcție de educație și venit:

• 87,7% dintre persoanele cu studii superioare susțin restricția, față de 75,5% dintre cei cu studii medii incomplete;
• sprijinul crește de la 79% în rândul persoanelor cu venituri sub 5.000 lei, la 85,5% (5.001–12.000 lei) și 83,8% (peste 12.000 lei).

Pe categorii ocupaționale, angajații full-time (85,5%) și pensionarii (82%) susțin cel mai mult măsura, în timp ce elevii și studenții o aprobă în proporție de doar 55%.

Printre argumentele invocate de susținători:

• copiii sunt prea mici (16,7%);
• accesul la informații dăunătoare (15,8%);
• impactul emoțional negativ (8,2%);
• dificultăți în selectarea informației (6,1%);
• necesitatea prioritizării educației (5,8%);
• expunerea la conținut neadecvat (5,5%);
• riscuri și lipsa protecției (5,2%);
• vulnerabilitatea la manipulare (5,1%);
• dependența și pierderea de timp (4,6%);
• dezinformarea (4,2%);
• efecte asupra sănătății (3,6%);
• încetinirea dezvoltării intelectuale (3,3%);
• impact negativ asupra socializării (1,2%);
• expunerea prematură la politică (1%).

De cealaltă parte, oponenții invocă:

• rolul rețelelor în învățare și informare (24,4%);
• lipsa necesității restricțiilor (9,1%);
• drepturile copilului (8,3%);
• contribuția la dezvoltare (5,8%);
• ideea limitării, nu interzicerii (4,5%);
• responsabilitatea părinților (4%);
• capacitatea copiilor de a utiliza rețelele (3,9%);
• facilitarea comunicării (3,3%);
• riscul ca restricțiile să crească interesul (3%);
• dificultatea aplicării măsurii (2,5%).

Studiul a fost realizat în perioada 22 februarie – 12 martie, pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități (fără regiunea transnistreană și diaspora), având o marjă de eroare de ±2,8%.